Fiodor Tiutcev – Trimite-I, Doamne, Bucurie
Trimite-i, Doamne, bucurieAcelui ce-n arsura veriiRobit de-adâncă sărăcieStrăbate târgurile țării. Acelui ce din întâmplarePrivește umbrele grădinii,Verdeața văilor în zareÎn strălucirile luminii. Căci nu pentru a lui primireUmbroșii pomi-n verdeață cresc,Nici pentru a lui răcorireCișmelele în sus țâșnesc. Peșteri frumoase, ca prin ceață,Privirea lui degrabă vede,Și rouratica verdeațăNu-i curmă arzătoarea sete. Trimite-i, Doamne, bucurieAcelui care calea … Citește mai mult