toca

Te rup din reverie, prietenă şi soră,fiinţă despletită din somn şi auroră,balcon în vis cu bucle de păsări pentru vid.În muşchii tăi ai cântec, ureche ca un zid,şi străluciri de pietre pierdute, ca o mână.Se clatină în tine oceanele de lână.În părul tău din care se împletiră corzis-a mistuit privirea, salină de matroziplecaţi să se … Citește mai mult