Salvatore Quasimodo – Toamna
Toamnă blândă, mă stăpânescși mă înclin apelor tale până la a bea cerul,fugă suavă de arbori și de abisuri.Un aspru chin de a veni pe lumemă aflu unit cu tine;și mă zdrobesc în tine și mă vindec:biet lucru căzutpe care-l culege pământul.