Mihai Eminescu – Demonism
O raclă mare-i lumea. Stelele-s cuieBătute-n ea și soarele-i fereastraLa temnița vieții. Prin el treceLumina frântă numai dintr-o lumeUnde-n loc de aer e un aur,Topit și transparent, mirositorȘi cald. Câmpii albastre se întind,A cerurilor câmpuri potolindVânăta lor dulceață sub suflareaAcelui aer aurit.Acolo stă la masa lungă, albă,Bătrânul zeu cu barba de ninsoareȘi din pahare nalte … Citește mai mult