Mircea Dinescu – Moartea S-a Suit
Moartea s-a suit pe casa noastrăpune țigla și cârpește fumulzice aluatului trei vorbe și fudulul crede și se umflăși vițelul abia fătatîi lingesare caldă din sudoarea palmeiși cimpoiul ce păstrează-n burtă răsuflareaparcă se umple de-o mireasmă necântată încămoartea s-a suit pe casa noastrămoartea s-a suit pe casa noastră