Thalassa

Arama rânjitoare a lunii sparge norii,O voce străvezie răsună-n minaret,În umbra pigmentată palpită sicomorii,Cu brațul peste mare adoarme un poet.Potasice principii lovind topuzu-i gol,Cu tensiuni rezolvă contactul noțiunii,Cuprins de-o împietrire de antic discibolRidică fruntea-i cheală spre clarul disc al lunii.E Thalassa, efebul de-origine-anonimă,E Thalassa, aedul, adolescent prepus,Îl stăpânește Eros cu vraja lui sublimă,Și mințile-i abstrage … Citește mai mult