Emily Dickinson – Lăsatu-Mi-Ai Tu, Doamne, Două Moșteniri
Lăsatu-mi-ai tu, Doamne, două moșteniri –Iubirea e cea dintâi, dar vai,Mi-era de-ajuns, Tată Ceresc,Doar asta de-mi lăsai.Lăsatu-mi-ai hotarele durerii,Încăpătoare ca mările line,Între nemurire și timpul vremelnic,Între conștiința Ta și Mine.