Paul Celan - Târziu și Adânc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Rea ca o spusă mieroasă noaptea începe.
Cu merele celor muți ne hrănim.
Împlinim o lucrare ce mai degrabă stelelor o lași;
În toamna teilor noștri stăm ca un roșu de steag gânditor,
ca oaspeți arzători la sud.
Jurăm în numele noului Crist, să cununăm pulberi cu pulberi,
păsări cu rătăcitoare-ncălțări,
inima noastră cu scara de apă.
Lumii jurăm sfinte juruinți ale nisipului,
bucuros le jurăm,
tare jurăm, pe-acoperișuri de somn fără vise,
și fluturăm firul vremii, cărunt.
Ei ne strigă: huliți!.
De mult noi o știm.
De mult noi o știm, ei și ce?
În morile morții voi măcinați făina albă a făgăduinței;
o puneți în fața fraților și surorilor voastre.
Noi fluturăm părul vremii, cărunt.
Ne-aduceți aminte: huliți!
Prea bine o știm,
deasupra noastră să cadă păcatul.
Deasupra noastră să cadă păcatul tuturor semnelor vestitoare
să vină gâlgâitoarea mare,
împlătoșata pală de vânt a întoarcerii,
ziua miezului nopții,
să vină ce niciodată nu a mai fost!.
Să vină un om din mormânt.

tarziu si adanc – Versuri.pro

Paul Celan - Târziu și Adânc