tarla

I-aud bătând în poarta încuiată.E-o mânăstire veche între tei.I-au apucat furtuna și bezna și își catăUn adăpost cu turma după ei.Călugărul din poartă-i adormitCu cheia spânzurată lângă broască.De zeci de ori străinii au lovitÎn lemnul surd, și poarta nu se cască.Dar ce să-ncapă-n schit atâta turmăCu-atâți ascultători, câini și măgari!Plâng, fulgerate, oile din urmăȘi prinse-n … Citește mai mult