taina – Versuri.pro

Dimitrie Bolintineanu - Voi Știți Ceva

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Voi știți ceva și mie nu-mi spuneți,
Voi știți desigur ceva,
Altfel cum ați trăi,
Cum ați fi trăit atâtea decenii,
Părinții mei,
Și voi, bătrâni ai lumii?
Scuzați-mă că vă opresc pe stradă,
Domnule octogenar,
Nu mi-ați putea destăinui
Și mie taina grozavă?
Îngenunchez în tulbure lavă
La picioarele voastre, bătrâni:
Spuneți-mi taina..
Stele reci cu labe fără soț vă mângâie
Și voi nu muriți.

Doinita Sambotin - Auzat-Am Auzat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Auzat-am auzat.

1.
Auzat-am auzat
Că dragostea s-o oprit,
S-or opri apele toate,
Dar dragostea nu s-a poate.

2.
S-o opri apa din Olt,
Dar dragostea nu de tot,
S-o opri și Târnava,
Dar dragostea știu că ba.

3.
Cât trăiești, mândră, pe lume,
Să nu-i spui badii pe nume,
Spune-i foi de mintă creață,
Nime să nu te priceapă.

4.
Cine iubește și spune,
Nu-l rabdă, Doamne, pe lume,
Cine iubește și tace,
Rabdă-l, Doamne, și dă-i pace,
Și mă rabdă și pe mine,
Că nici eu nu spun la nime.

Rafman - Rebela

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

I:
Te-ai apropiat
M-ai lăsat să te ating, să te simt
Ca un vis apari și dispari
Vii și pleci, unde alergi?

Refren:
Te-ai pierdut cumva căutând lumea ta
Sau te-ai împiedicat de inima mea
Ești o taină ce n-o pot afla
Ești rebela ca inima ta.

II:
Treci prin viața mea
Ești o stea ce apari și dispari
Ești ca un mister efemer
Vii și pleci, unde alergi?

Refren:
Te-ai pierdut cumva căutând lumea ta
Sau te-ai împiedicat de inima mea
Ești o taină ce n-o pot afla
Ești rebela ca inima ta.

Emily Dickinson - Cum S-a-Nchis Deasupra-I Lacul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Cum s-a-nchis deasupra-i lacul
Nu vom ști – și spaima
Ce-o-ndrepta spre noi de-asemeni
Își păstrează taina –.
Crini acoperă băiatul –
Necerută-i vestea,
Necerută pălăria
Încheind povestea.
1864

Emily Dickinson - Gândul Lui de Bărbat Mi-e o Taină

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Gândul lui de bărbat mi-e o taină
Îl întâlnesc și tresar
El poartă o circumferință
Unde nu am loc în zadar –
Și chiar să cred eu c-aș avea –
El știe că nu pot să vin –
Impermeabil la întrebări
Deși suntem vecini –

Omar Khayyam - Înțeleptul Să-Și Ascundă Orice Taină-n Adâncime

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Înțeleptul să-și ascundă orice taină-n adâncime / cum stă zgripțorul pe munții rătăciți prin albăstrime. ... →

Magda Isanos - Bărbatul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Umplând încăperea și inima toată,
bărbatul veni de-afară, din zloată;
glasul lui mare făcu să se sperie focul.
Suduia lepădându-și cojocul.
Parc-ar fi un stejar stufos,
gândii în taină, dar era frumos.
Se supăra și-ndată râdea.
Acum am să-l fac să nu mai poată pleca.
“Tu ești subțire și ageră ca o nuia,
îmi spunea uneori,
ești plină de ghimpi și de flori;
teme-te de mâna mea, c-ai să mori…”.
Puterea izvora potolit,
din brațele și pieptul lui dezgolit….
Doamne, fă-mă ca Dalila, vicleană,
când o da geană prin geană,
să-i aflu taina și să-l robesc
visului meu pământesc.

Costel Zăgan - De la Alfa la Omega

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ce fără margini încântare,
ce cântec fără de-nceput,
ce taină revărsată-n mare,
femeia pornește c-un sărut.
Ce cântec fără de-nceput,
femeia-ncepe cu sfârșitul,
dar niciodată n-am s-o uit,
femeia-i pâinea și cuțitul.
Femeia-ncepe cu sfârșitul,
ce taină revărsată-n mare,
cu răsăritul și-asfințitul,
e cea mai pură întâmplare.
Ce cântec fără de-nceput,
ce rai de unde-ai re-născut.
Costel Zăgan, CEZEISME II

Miguel De Unamuno - Secretul Nostru

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nu mă-ntreba mai mult, este secretul meu,
secretul pentru mine adânc şi sfânt;
în faţa lui mă văd negru pământ,
nu rupe taina, ce cu greu, mereu,
închide cercul; de mă supun prea liniştit
misterului vieţii, descântecul de-ntors
fuge de-a şti; lui Dumnezeu duios
înalţ cu ochii mei, pieptu-mi neliniştit.
Şi în abis de suflet poate să fie-o culme
ce-ncape-n el chiar un fatidic gest,
eliberarea; acolo sus, sus pe înălţime,
praful din glod făcut de soarele celest;
ridică-ţi ochii, pieptul tău să se-anime;
cunoaşte-te total, dar mai lasă un rest.

Daniel Branzai - Tânguire

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Tânguire.
Mă-nfior ades în vremuri
Ce timpu-n loc vor să-l oprească,
Răscruci de gând, popas stingher
Lumina-n mine fă să crească.
În ceas tăcut, sol nevăzut
De dincolo de infinituri,
Trimite grai celui ce-i „mut”
Și-mbracă-mă ca-n alte timpuri.
Da-mi din înalt puteri cerești,
Da-mi haina sfânt-a proorociei,
Fă să cunosc ce-i neștiut,
Mesaj să-i fiu vremelniciei.
Mi-e inima un foc nestins
Când graiu-n mine nu-i „aprins”.
1980, La pregătirea unei predici