tăcută

Mă rog luminii să coboareUmblând peste pădure ca o boare.Brazilor adormiţi mă plec să le sărutBărbile lungi – frunzişului căzutPaşii mei rari îi povestesc în şoapteSpaimele cerbilor de miazănoapte.Mă rog peregrinului, tristului vânt,Să uite dacă sunt sau nu mai sunt,Să poarte printre lacuri mai departeViaţa de pasăre a frunzelor moarte –Mă rog pădurarilor să laseDeschise … Citește mai mult