George Coșbuc – Ștefăniță-Vodă

Cu grabnicele sărituriA sprintenei lăcusteApare-un cal, la cotituri.Nechezul înspumatei guriSperia tăcerea din păduriŞi pacea văii-nguste.În gura văii, lângă podBoierii stau cu frică;Ei par o gloată de norod,Pe cai pitici şi plini de glodÎn scări temutul voievodCu hohot se ridică.Strângea de frâu şi tremura:Iar calul, ud de cale,Pământu-n loc îl frământaŞi spuma alb-o măritaCu sânge roş … Citește mai mult

Nicolae Labiș – Ștefăniță-Vodă

Țara veghea turcită. Pierea o după-amiază..(Ion Barbu).1.Carele curgeau prin pulberi urmărind pustiu-n față,Arcuite-n coviltire țepene de canavață,Picoteau sub coviltire feți cu chicile bălaneȘi-i păzeau de muscărime canavațe și sumane.Moțăiau în mers și caii ticăiți de-atâta caleCu-ale glodului, pe dânșii, neprietine paftale,Doar muieri ședeau a veghe, învelite-n piei de țap,Ochii înghețați de jale înfundându-și-i în cap.Pribegeau … Citește mai mult