sonetul XXI – Versuri.pro

Rainer Maria Rilke - Sonetul XXI

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Inimă, cântă-mi acele grădini necunoscute,
clare, de neatins, în butelii închise,
roze de Ispahan ori de Şiraz; apele mute
cântă-le-n slava neasemuitelor vise.
Inimă, nu-ți sunt străine, vădește-o! Grăiesc
despre tine, bogat pârguite smochine,
adieri ce parcă prind chip, ție-ți zâmbesc
printre crengile-n floare crescând către tine.
Să renunți te ferește, ai cade-n greșeală,
pentru că hotărât-ai, miez înseamnă: a fi!
Fir de mătase te strecoară-n urzeală!
Lăuntric izvod, roi de străfunduri îmbină
– chiar din viață clipe de chin de-ar închipui
parte fiind, țesăturii întregi te închină.

William Shakespeare - Sonetul XXI

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

De muze n-am să mă mai las stârnit,
De frumusețea lor sulemenită,
Cu cerul însuși te-am împodobit
Orice falos doar cu-n falos repetă,
Cât să mă fi făcut să te compar
Cu astre, a lumii, a mărilor splendoare.
Cu prima floare-n an și tot ce-i rar,
Și poartă-n tiv telurică grandoare.
Dar fie să iubesc, să scriu ce simt,
Și să îmi creadă dragostea curată,
Cum crede mama puiul, strălucit,
Și-i pare că luceferii se-arată.
Mai spună alții, vorbe mari având,
Nu te mai laud, că doar nu te vând.

William Shakespeare - Sonetul XXI. So Is It Not With Me as With That Muse

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

De felul meu nu sunt acel poet
Care-ncântat de frumuseți vopsite,
Doar raiul îl preia ca ornament
Și ce-i frumos e doar ce el admite-
Tot căutând iubita s-o compare
Cu soarele din cer, cu luna și
Cu mugurii de-april, cu lucruri rare
Pe care doar în rai le poți găsi.
O, sincer sunt în dragoste ca-n scris
Și crede-mă: iubirea mea-i frumoasă
Precum un prunc, însă mai e de zis
Că stelele nu e de luminoasă.
Vorbească alții, bârfitori de rând;
Eu n-am să laud ce nu vreau să vând.

William Shakespeare - Sonetul 21 [Sonnet XXI]

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Eu nu-s ca Muza aceea, inspirat,
Ce-n vers al frumuseţii fard a pus,
Ce ca podoabă cerul l-a luat
Şi cu splendori iubitul şi-a sedus,
Făcând un cuplu, pot să îl compar
Cu soare-lună, mare şi pământ,
Cu florile de-April, cu tot ce-i rar,
Şi cu rotunda boltă ca veşmânt.
Fă-mă fidel în dragoste şi-n scris!
Şi crede-mă, am un amor curat
Ca mama unui prunc, deşi precis
Nu este ca o stea de-nflăcărat.
Flecarii pot să spună ce-au în gând
Eu n-o să laud ce nu vreau să vând.