Daniel Vişan-Dimitriu – Sonet În Tremur De Vânt
Bătea și vânt prin spicele uscate,Erau și mărăcini prin ele-ascunși,Iar macii triști, cu capete plecate,Zăceau în lan, de ghimpii lor străpunși.Ce zi era! – părea înmormântare:Cădelnițau pe cer atâția noriCu stropi ce se jertfeau, crezând altareÎntinderi pustiite de culori.Iar pașii tăi se-ndepărtau pe-o caleCe se pierdea în cerul amurgitCu urme de fâșii zodiacaleÎntinse înspre marele … Citește mai mult