solilocviu – Versuri.pro

Mircea Streinul - Solilocviu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Odaia crește floare-n seară;
stăm trei la un pahar de vin,
lumina parcă e amară
și în pahare doar venin.
Trei frați stăm. Cine? Ce heralzi
cu flamuri zdrențuite-n noi
tresar? De ce în ochii calzi
lumini gerale de strigoi?.
Stăm doi, căci unul a murit
din cauză – bietul! – c-a iubit.
Al nopții ceas de miez e-aproape.
În jur, nelămurite ape.
Doi, Doamne, numai doi mai sunt,
pe frate l-a chemat
o mână de pământ.
Vezi? Stea de zori s-a luminat.
Mi-i groază: singur am rămas.
Din care vină semnul mi s-a dat
ca trupul fratelui să-l las
prefacerii în țărnă de arat?

Giuseppe Ungaretti - Solilocviu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

I
În mine te căutam demult,
Nu te-am găsit niciodată,
Apoi lumea și trăirea mea
În tine s-au trezit.
Am fost fericit în ziua aceea,
Dar jubilația inimii
Neliniștită m-avertiza
Că nu-mi era nimic de-ajuns.
În mine a fost o rătăcire scurtă,
Însă degetele-ți somnoroase,
Culmi de pietate,
Îmi mângâiau deja ochii.
De-atunci tot pretinde
Liniștea aceea nesfârșită
Ce după amara osie
Te face să te bucuri și de furie.

II
Strălucește soarele în tine
Cu zorile ieșite iar.
Poți să mă rogi să cred
Într-o mare atât de veselă?
Azi carnea e înșelătoare,
Stă să destrame o inimă
Istovită de delir.
Dezamăgit de orice țel,
Se mai întoarce doar înșelător
Miracolul, orbește.

III
Dragostea mea pentru tine
Face miracole, Iubire,
Și când te crezi de mine vindecată
Te prind că te-amăgești, Draga mea,
Iluminându-mi ochii
Întorși la puritate.

Eugenio Montale - Solilocviu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Canalul se scurge tăcut
rău mirositor
acesta e palatul unde a fost compus
Tristan
și iată gaura unde Henry Jones
a gustat crêpes suzette –
nu mai există marii oameni
rămân doar neplauzibile biografii
nimeni cu siguranță n-o scrie pe-a mea –
oamenii din San Giorgio sunt mai importanți
decât atâția alții și decât mine dar n-ajunge n-ajunge –
viitorul are poftă de mâncare nu se mai mulțumește
cu hors-d′oevre și cere frigări întregi
de zburătoare fleșcăite, delicatesuri grețoase –
dar viitorul e și lipsit de poftă
poate să vrea o prăjitură dar ce prăjitură
cum n-a mai fost văzută în menu-uri –
viitorul e și omnivore și nu se uită
la nuanțe – Aici e casa unde
a trăit mulți ani un pederast ilustru
asasinat altundeva – Viitorul e al lui –
nu există nimic asemănător în viața mea
nimic care să sature nesățioasele fălci
ale viitorului.

Ion Minulescu - Solilocviul Mascariciului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Prin câte panorame de bâlci am colindat,
Eu nicăieri nu m-am simțit mai bine
Ca-n panorama-n care Tu te-ai lipit de mine –
Tovarășă divină de joc și de.. păcat!..
Dar azi, când simt că jocul și gluma s-au sfârșit,
Din goana nebuniei de artă de-altădată,
Mă-ntorc din nou acolo de unde am pornit –
La piatra de șosea chilometrată,
Pe care Dumnezeu mi-a țintuit
Și numele,
Și chipul,
Și ursita..
Se hoinăresc cu tine, prin bâlciuri,
Travestit
În măscăriciul Pepi,
Nebun după Pepita,
Și-n gând cu-aceeași teamă ridiculă și veche
ca orice om ce trece drept „om într-o ureche”..
Și-acum..
Acum, te-ntreb pe tine –
Pe tine, care mă-nțelegi mai bine
Ca oricine –
Pe tine, care-mi ești amantă,
În lipsa unui alt amant..
Te-ntreb – burete absorbant –
Ce ai de gând să faci cu mine?..
Nu vrei să faci
Măcar un gest de caritate –
Să nu mă mai produci cu tine-n spate,
Ca-n panorama de odinioară
Când te-ai lipit de mine-ntâia oară
Și publicul râdea să moară?..
Și fiindcă m-ai legat la ochi,
Nu vrei
Măcar o clipă ochii să-mi dezlegi –
Să fiu și eu o dată stăpân pe ochii mei
Ca să te pot privi cu ochii-ntregi
Și să te pot ucide-ntâi pe tine,
Ca-n urmă, bunul Dumnezeu –
De dragul tău,
Să facă același lucru și cu mine?..
Și-n noaptea viitoare, chere Madame,
Uitarea să ne șteargă pe veci de pe program!..

Aurel Rau - Solilocviu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Lupul din fabulă are chip curat.
Și tigrul și vulpea și hiena au inimă
bună. De ce prin vârste
m-aș plânge? Un soare interior
s-aprinzi, pe când simplul comediant
îi dă nume vântului.