Versuri corectate și adnotate
Tu, singuratică și-albastră,Rătăcitoare-n infinit,La ce mă chemi necontenitAcolo-n colțul de fereastră,Să te ador înmărmurit?..Și spune-mi ce-nrudită vrajăȘi ce îndepărtat misterMă face pururi să te cerDeasupra capului de strajă,Stea singuratică pe cer?..
N-am prieteni, n-am familieSingurătatea mă copleșeșteStau numai în casă, mă plictisescȘi simt că înnebunescNu ies din casă, n-am prieteniSunt singuraticNu mă distrezGândurile mă copleșescIes din casă doar până la magazinTrăiesc într-un paradox infinitLumea pentru mineNu pare să aibă sfârșitNu ies din casă, n-am prieteniSunt singuraticNu mă distrezGândurile mă copleșescLa școală nu m-am dusSunt un anonimLumea … Citește mai mult