https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/ion-caraion-simplitate-saraca https://versuri.pro/ion-caraion-simplitate-saraca#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=29745 →]]> C-un nor la gât ca un fular
(de care gresie coapsa ți-ascuți?)
apele și frunzele sar
prin aer, prin tabloul
tăcerii, ciugulit ici-colo de mierle iuți;
cu părul căzut ca o glugă
ca o mare coborându-și pletele, mreaja
pe ochi, pe umeri, pe sâni
pe oul
genunchiului care nu se deslușește ce-ndrugă
vara face din ea, vara și plaja,
un somnoros colier de țâțâni
cărora le aburesc intrările, fagurii, mugurul, coaja
de platoșe care se-mbucă și-o-mbracă
o-nfașă
în măreața simplitate săracă
a zării Umbră de copil.
Uneori timpu-i cât o băltoacă
Uneori lacu-i cât o măceașă.
Lacul și băltoacele din – poate – ultimul nostru exil..
Nu știu ce zare-i cântase
Nu știu ce vânt o urât-o.
Nopțile m-aud strigat brusc
de-necatul către care înot.
Mi-am udat stelele Îmi usc
uitarea Ca un bot.
prostănac și amar
de habar n-am ce pui de vietate
care încearcă să sugă
întinsă pe spate
soarele-i intră peste tot
și-o ciugulește, și-o gâdilă, și-o scoate
golă între pietre frunzoase
ca arborii seci

]]> https://versuri.pro/ion-caraion-simplitate-saraca/feed 0