Geo Bogza - Poemul Servitorului Teofil

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ferestrele camerei mele de la mansardă sunt totdeauna deschise
Îmi place să stau pe jos, cât mai aproape de pământ
Citesc uneori o carte sau mai gândesc la lucruri secrete
Teofil, aud atunci prin ferestrele deschise, Teofil
Vino repede cu peria să mă ștergi pe pantofi.
Am auzit altă dată și altfel de chemări: Teofil
să încui poarta devreme, să duci cățelușa la plimbare
E întotdeauna o voce pițigăiată, de cucoană
Vocea lui Teofil n-am auzit-o niciodată.
Nu îl cunosc pe acest servitor cu nume de călugăr
Nu îl iubesc, mi-e scârbă de el
Prin ferestrele deschise ale camerii mele de la mansardă
Se vede acoperișul unei case boierești
Puțin mai la stânga se vede gardul de fier foarte înalt
Și se ghicește curtea de unde se ridică vocea de cucoană
Teofil să pui apă la flori, Teofil să mături bine
Și vocea lui, a imbecilului, n-am auzit-o niciodată.

Virgil Carianopol - Plâns de Servitor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

M-au îndoit amintirile şi m-au bătut ploile
Mi-au crescut în spate, ca iarba, nevoile –
M-am uscat boierule de când de sus
Ţi-a trimis Dumnezeu aripi şi te-ai dus.
Nu mă mai adună nimeni după drumuri
Când îşi umple toamna părul cu fumuri
Nu mă mai cunoaşte nici pădurea, nici munţii,
Nu mai îmi sărută nimeni apele frunţii.
Cocoana s-a îndrăgit de alt boier,
A dat toate vitele şi oile altui oier
Şi mie îmi sărută lacrimile gura
De dimineaţa şi până şi-arată luna custura.
Ia-mă boierule şi pe mine în cer
Să mă dai slugă acolo altui boier,
Să mătur prin lună, să şterg de praf soarele
Şi să vă spăl rufele şi picioarele..
Ia-mă şi pe mine să am grijă de duduca Irina
Cu ochii şi cu mâinile ca lumina..
Să-i aduc stele, să-i fac păpuşi
Să mă ascund ca altădată seara după uşi,
Să-i povestesc de Kira-Kiralina şi cei patruzeci de hoţi
Că de-aici prea mă gonesc şi mă huiduiesc toţi.

servitor – Versuri.pro

Geo Bogza - Poemul Servitorului Teofil

Virgil Carianopol - Plâns de Servitor