Tata, îți mulțumesc, tu ești creația, inspirația, vibrația, revelația, întregul, fracția.
Inspir praf marțian, delir mistic spațial, pe aici viața-i servită parțial cu rația.
Știu că e supra-rațional ca meditația
Și eu un animal captiv în rezervația urbană.
Unde-i grația ta? De conspirația ce propagă panica și agitația.
Cine să facă diferența ce e bine și rău?
Ne bombardăm și punem la mijloc numele tău.
Știintistii, metodiștii, israeliții, toți prozelitii se pierd disperați în definiții.
Babylon, Zion, ? Abis-paradis.
Nu ești din Sion, aici e un haos de nedescris.
Vor credință palpabilă din religie sau știință;
Poate ține de ființă sută la sută conștiința.
Sau poate de acceptare, respect pentru viață
Da’ cine-s eu să am păreri despre tine, Tata iartă, iartă Tata, încrucișate-s căile tale.
Și eu-s plecat, slăbit, vădit, rătăcit,
Azi promit ceva, mâine las de dorit,
Ce om ipocrit cum dau vina pe timp,
Doamne cum pic momentul doar cumplit.
Plecat, slăbit, vădit, rătăcit, azi vor cere tot, mâine numai vreau nimic.
Ce om ipocrit cum dau vina pe timp,
Doamne cum pic momentul doare cumplit.
Plecat, slăbit, rătăcit.
Trecutul își lasă amprentele,
Îi simt efectele,
Regretele nu le pot șterge cu buretele,
Știi că nu sunt scrobit cu mâinile pătate de sânge,
Frate, eu sunt tocmit cu sentimentele,
Las argumentele, contraargumentele,
Simt elementele și viața în toate aspectele: florile, insectele, planetele.
Totul-i sublim, port foc divin cu mine precum cometele.
Energiile-s vii, vin peste galaxii,
Tu-ți bați capul cu? Dezordinea de zi,
Faci cum crezi și știi,
Nu te pun la zid că ești parazit, MC sau membru de partid.
O să vezi în timp și timpul o să te învețe,
Moneda cu care plătești are două fețe.
C-am forță să fac mintea zdrențe, inima să înghețe, dar și lumină caldă, care să dezghețe.
Vezi doar forme și judeci după aparențe,
El stă în esențe, nu poți cuprinde marea finețe.
Infinitul din secunde, nu te poți ascunde, că oricând, oriunde, te vede, te aude.
Oricând, oriunde, te vede, te aude, nu te poți ascunde, infinitul stă în secunde.
Îngeri decăzuți cu aripile fracturate,
Zi și noapte țin dezbateri despre divinitate,
Despre viață, moarte, speranță, păcate
Puțini sunt cei care văd cum te manifesti din toate.
Energia ta în diverse forme și chipuri,
Unii joacă rolul tău, unii plantează cipuri,
Și noi alergăm după tot felul de nimicuri,
Ne limitează spațiul și timpul, tu ești infinitul.

Secundele sunt ca niște vise
Când orele le petrec cu tine
În nopțile cu noi doi
Și iubire până-n zori;
Secundele sunt ca niște vise
Când orele le petrec cu tine
În nopțile cu noi doi
Și iubire-aprinsă până-n zori.

La-nceput nu credeam
Că poți iubi mai mult de-o zi,
Nu credeam că-ntr-un sărut
Viața-ntreagă poate fi.
Timpul vreau în loc să-l țin să nu te pierd
De dorul tău să nu suspin să nu alerg
Iar când voi întâlni privirea ta să știu că ești a mea.

Secundele sunt ca niște vise
Când orele le petrec cu tine
În nopțile cu noi doi
Și iubire până-n zori;
Secundele sunt ca niște vise
Când orele le petrec cu tine
În nopțile cu noi doi
Și iubire-aprinsă până-n zori.

Secundele sunt ca niște vise
Când orele le petrec cu tine
În nopțile cu noi doi
Și iubire până-n zori;
Secundele sunt ca niște vise
Când orele le petrec cu tine
În nopțile cu noi doi
Și iubire-aprinsă până-n zori.