scrisoare de dincolo

Lui Ovid Caledoniu.Prietene, când umbra serii sureVa coborî sunând dinspre pădureŞi când pe munţi o stea de-argint va bateCu deget umed în singurătate,Aprinde amintirii o făclieŞi-nchide geamul de la răsărit,Va fi pe sticlă chipul meu lipitCa o icoană galbenă şi străvezie.Să nu te sperie ochii mei de lut,Din albul lor tot luciul s-a pierdut –Şi … Citește mai mult