https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/adi-de-vito-nu-mai-sunt-sclavul-iubirii-tale https://versuri.pro/adi-de-vito-nu-mai-sunt-sclavul-iubirii-tale#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=87880 →]]> Îmi spui că încă mă iubești.
Dar mi-ai făcut atâta rău.
Chiar nu înțelegi, chiar nu gândești
Că nu te pot ierta mereu.
REF: Nu mai sunt sclavul iubirii tale.
Chiar dacă inima mă doare.
Mi-e greu dar nu pot accepta, să te mai joci cu viața mea.
Nu mai sunt sclavul iubirii tale.
Chiar dacă inima mă doare.
Mi-e greu dar nu pot accepta, să te mai joci cu viața mea.

]]> https://versuri.pro/adi-de-vito-nu-mai-sunt-sclavul-iubirii-tale/feed 0 https://versuri.pro/specii-feat-cedry2k-sah-varianta-oficiala https://versuri.pro/specii-feat-cedry2k-sah-varianta-oficiala#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=63207 →]]> Specii cu Cedry2k şi DJ Borak – Şah.
Dragonu:
Căderea zeilor, se sparg cristale
Percepţia e infecţia care mă ţine-n zale
Aşa de bine legat, elegant
Ca un delegat american în Irak
Uite! Miraje, marje de eroare
Mase masive de oameni la izolare otrăviţi prin mâncare
Plus gândurile tale de animal moral
Politic, mistic şi sexual
Ei profită fiindcă ştiu că ţi-e frică
Divertismentul de pe sticlă nu e caterincă
Că incită la partea agresivă care strică
Fiecare conştiinţă în formare, public ţintă
De la 4 ani la bătrâni
Acuză toată firea retardaţi, spun bun
Aştia la rândul lor fac copii
Generaţii întregi de sclavi pentru hârtii.
Te acuz c-ai furat viitorul meu şi ai râs
C-ai luat de la mama şi de la tata tot ce-au strâns
Oare câţi bunici s-au stins
Câte şmecherii ai făcut dinadins.
Cedry2k:
Te acuz că ţi-ai clădit puterea pe abuz
Mă vezi, te ascunzi, te faci că nu mă auzi
Îmi vin dracii, eu mă macin pentru cei dragi
Şi tu ce faci? Ne calci sub bocanci ca pe preş
Lipitoare, cum sa mai negi? Du-te tare
Beşi de la guvernare că ai dat greş bişniţare
Suntem cifre-n calculatoare, numa’
Că cifrele-s supărătoare după numărătoare, şi acuma
Stop la credite bancare, boli pentru depopulare
C-ai destui sclavi pe viaţă pentru bunăstare
De ce oare nu ne doare? Că-i poluare foarte mare
Şi substanţe otrăvitoare în aer şi ape curgătoare
Oricare n-are-n buzunare parale de mâncare
Moare de foame şi nu are parte nici de servicii funerare
Prea departe gluma proastă, nu ne mai sta cu sula-n coastă
Dă-te jos din cârca noastră că-ţi înfingem una-n ţeastă.
Te acuz c-ai furat viitorul meu şi ai râs
C-ai luat de la mama şi de la tata tot ce-au strâns
Oare câţi bunici s-au stins
Câte şmecherii ai făcut dinadins.

]]> https://versuri.pro/specii-feat-cedry2k-sah-varianta-oficiala/feed 0 https://versuri.pro/mircea-dinescu-dans https://versuri.pro/mircea-dinescu-dans#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=71391 →]]> Moartea în stradă citește ziarul
așezat pe fața cerșetorului mort,
moartea în cârciumă-și umple paharul,
moartea-i pe câmpuri, moartea-i în cort.
Perie-i haina, linge-i pantofii,
fii-i pentru o viață valet de lux,
chelia de aur a Sfintei Sofii
lucească-n sângele tău la reflux.
O, dans al morții, clatină-ți lanțul,
sclav muzical, fericit instrument…
Prin carnea noastră umblă Bizanțul,
ba Europa, ba Orient.

]]> https://versuri.pro/mircea-dinescu-dans/feed 0 https://versuri.pro/costache-ioanid-inelul https://versuri.pro/costache-ioanid-inelul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=75028 →]]> În ritm de lanțuri greu zornăitoare,
treceau în cântec sclavii prin cetate;
o lungă ceață de spinări zebrate,
treceau prin colb ca marfă de vânzare.
Însângerați și duși cu aroganță,
se legănau ca un talaz în spume;
toți fără Dumnezeu și fără nume,
fără popor și fără de speranță;
dar toți nepăsători și puși pe glume.
Și-n valmașagul hohotelor stranii,
în amăgirea fără de căință,
un singur chip, o singură ființă
purta suspinul tragicei pierzanii.
Era o sclavă cu un chip de ceară,
cu ochii mari, cu fruntea încrețită;
din cuibul părintesc ademenită,
nu lanțul îi era acum povara,
cât visul ei din anii de fecioară.
Mergând pe drum ea se vedea acasă,
se revedea în dulce amintire,
lucrând la zestrea sfântă de mireasă
cu gândul dus în zarea vaporoasă,
spre tainicul, neîntâlnitul mire.
Erau ani dulci în casa cea bătrână,
și clipele se îngânau zburdalnic,
dar într-un ceas de seară, la fântână,
îi apăru un prinț… cu glas șăgalnic.
Și ea fugi cu el… ca o păgână.
Apoi… a fost vândută… ferecată…
minciuna, vai, și-a arătat otrava;
dar adevărul… oare nu se-arată?
ah, pan’ atunci, la marea judecata,
ea se târâ în lanțul greu…
dar, iată…
oprit în drum, un tânăr o privește;
se uită lung în ochii plânși feciorul;
el face-un semn: – să vie negustorul!
pristavii sar;
convoiul se oprește;
stăpânul vine-ncet… negustorește.
o liniște ca de mormânt se face;
– ce preț?
întreabă tânărul în șoaptă;
pe fața lui e milă și e pace;
el dă o pungă omului rapace;
iar omul gras apucă… și așteaptă.
căci el mai vrea o pungă; și-încă una
mereu se-ntinde mâna lui hulpavă;
în gândul fetei s-a pornit furtuna;
atâta aur pentr-o biată sclavă
pentru un crin murdar, pentru o pleavă?
fecioru-așteaptă; zbirul nu se-nclină;
și-a dat cumpărătorul tot avutul;
dar pentru zbir abia e începutul;
EL a-nțeles că prețul de regina
sta undeva, în pieptul ce suspină.
– ei, hai! dă tot! și-ndată, fără preget;
mantia de pe umeri se desprinde
și lunecă inelul de pe deget;
dar negustorul spre fecior se-ntinde:
– zadarnic! marfa asta nu se vinde!
Stă tânărul și un cuvânt nu spune;
și nimeni nici o șoaptă nu îngână;
căci n-a mai fost asemenea minune;
iar sclava simte-n suflet o genune;
se leagănă și cade în țărână.
Când s-a trezit, era în libertate;
pe ulița cea largă, negustorul,
pornea din nou cu sclavii prin cetate;
și-n locul ei, în lanțuri sângerate
pornea pe drum de jertfă… SALVATORUL.
– cu prețul vieții Lui? dar cine-I oare?
își zise fata-n plâns, smulgându-și părul;
și-un tinerel, de undeva, răsare..
– cum?
nu știi cine-I? – nu știu!
– adevărul!
– vai! adevărul… printre sclavi?… pe uliți?…
și colbul crește-n zări halucinante…
iar fata vede-n drum pontifi, bacante,
atleți cu lauri, cavaleri cu suliți
și nobili în sclipiri de diamante…
– sunt liberă… și viața-mi stă în față,
desfășurându-și toată strălucirea;
dar, ce ciudat, oriunde arunc privirea
vad numai măști pe suflete de gheață;
sunt liberă… dar unde e iubirea?
Și zile lungi ea alerga să-ntrebe
de ce-i urâtă viața în culise,
de ce-s atâția șerpi printre narcise,
și-ntr-un târziu, i-a spus un om din plebe
că cel legat în locul ei murise.
Fugind pe câmpuri, ea și-a rupt veșmântul
și-a rătăcit departe de ogoare;
dar într-o zi văzu un om în soare
trăgând un plug ce răscolea pământul,
și EL spunea o taină, o chemare.
– Veniți la MINE, voi cei fără tihna…
veniți să ducem jugul împreună
și veți avea în suflete odihna
căci jugul MEU e-o povară bună,
și el rodește sus în cer, cununa!
Era… CUMPĂRĂTORUL DE SUSPINE…
… era CEL MORT ÎN LANȚURI… ADEVĂRUL…
și fata alerga să I se-nchine;
să-I spele-n lacrimi gleznele divine
și ca ștergar să-și despletească părul.
Și-abia în jug, află ea fericirea!
căci ADEVĂRUL sfânt te face liber,
ca, liber, să primești sau nu IUBIREA.
IUBIRE… ca să poți găsi iubire,
TU ai dat tot și n-ai cerut nimica;
TU n-ai dorit să naști în inimi frică,
ci nesilită clipa de-ndrăgire;
IUBIRE… ca să poți găsi iubire,
TU ne-ai salvat prin Jertfa TA întreagă,
ca nu în lanț, ci liber să Te-aleagă
oricine vrea, în dulce dăruire.
IUBIRE… ca să poți găsi iubire
tu porți un jug, dar jugu-i plinătate;
e jug, dar e deplină libertate,
e jug, dar e logodnă, fericire,
INELUL DE MIREASĂ ȘI DE MIRE!
AMIN

]]> https://versuri.pro/costache-ioanid-inelul/feed 0 https://versuri.pro/cezar-bolliac-tiganul-vandut https://versuri.pro/cezar-bolliac-tiganul-vandut#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=77155 →]]> I
„Vai! ieri aveam soție, aveam și tată, mumă,
Aveam un copilaș!
Viața-mi părea lesne, robia-mi părea glumă
Privind al meu sălaș!.
Când triști veneam, pe noapte din munca cea în silă
În care ne-osândeam,
Și dam o roată vetrei, – oh! ne priveam cu milă,
Dar tot ne mângâiam;.
Măcar că de la muncă veneam obosiți foarte
De foame și bătăi;
Măcar c-adesea-oară rugam a noastră moarte
Ca să scăpăm de răi.
Când este-ntre-ai săi omul își află mângâierea
D-ar fi oricât mâhnit!
Dar când străin e omul, atunci e grea durerea
Și focul îndoit!..
II
O! oameni fără lege! Stăpâni fără-ndurare
Cu inimă de fier!
Când smulgeți unei mume un singur fiu ce are,
Gândiți atunci la cer?.
Gândiți oare la durerea ce cearcă-acea săracă?
L-acele reci sudori
În care desperarea și lacrima îi seacă,
L-acele cruzi fiori.
Ce se deștept într-însa când își aduce-aminte
Că nu mai are fiu,
Că nu o să-l mai vadă! îi piere dinainte!
Îl dă-n mormânt de viu?.
O! când ne dați botezul ziceți că suntem rude;
Ziceți că suntem frați!..
De Domnul nu vă temeți? Nu știți că el v-aude?
Gândiți că-l înșelați?.
Când vă jucați cu oameni întocmai ca cu vite, –
Și ce zic! mult mai rău!..
Căci voi cătați de vite; sunt mult mai îngrijite;
Iar noi, munciți mereu!..
Un cal în grajdul vostru ce îngrijire n-are?
P-un cal câți robi n-ați da!
Țiganul rob, sărmanul, ar fi el oare-n stare
C-un cal a măsura?.
III
M-or fi plângând părinții!.. De mumă-mea mi-e teamă
C-o fi murit jelind!
Când îi întreabă fiu-meu: – „Unde e tata, mamă?”
Of! cum l-or fi mințind!.
Când să-l mai văd o dată, parcă mi-ar fi mai bine,
Parc-aș putea să mor!..
Nevasta mea, săraca! o fi plângând de mine,
O fi murind de dor!.
Acela ce ne vinde nu vinde și gândirea;
Măcar că s-a tocmit
Pe sufletele noastre; măcar că omenirea
Nimic a socotit!.
Și-a râs el d-astea toate! și-a râs el de durere
Pentru puțin venit!..
Să-i fi luat lui fiii, părinții și muiere –
Oare cum ar fi trăit?.
O! cât ar fi mai bine să fim ca dobitoace,
Să nu simțim deloc
A noastră chinuire! Să nu știm ce ne face
Pe când în cărți ne joc!.
IV
Ce-o fi luat pe mine?.. A fi-n mai bună stare!
Of! ranele mă dor
Și lanțul rău mă strânge! M-au strâns, cumpliții, tare..
Cum aș voi să mor!..
Vedea-va fața-ți, Doamne, stăpânul ce mă vinde?
Copiii i-or trăi?
Pe neamul său păcatul oare nu se va întinde
Când el nu va mai fi?.
Oare-mi păstrezi acolo ceea ce-aci-mi lipsește?
Voi fi eu răsplătit
De muncile și chinuri, la care m-osândește
Acest nelegiuit?.
Bagi tu de seamă, Doamne, la astă omenire,
Cum merge treaba-aci?
Știai ce am a trage când îmi dedeși simțire,
Și ce fel voi trăi?.
Când îmi dedeși viață, când îmi dedeși soție,
Când tată m-ai făcut,
Știai ce-mi scrie soarta? ‘Născut că-s în robie,
Și c-o să fiu vândut? ’”.
V
Așa vorbea-ntr-o noapte, flămând, închis în casă,
Țiganul cumpărat.
Privea gemând la lună; dar nu putea să iasă,
Căci strâns era legat.
A doua zi, stăpânul mai că se întristase
Aflând c-a păgubit
Patrusprezece galbeni; – atâta cumpărase
Țiganul ce-a murit.
Foaie pentru minte, inimă și literatură, 1843, nr. 15

]]> https://versuri.pro/cezar-bolliac-tiganul-vandut/feed 0 https://versuri.pro/cenaclul-flacara-targ-de-sclavi https://versuri.pro/cenaclul-flacara-targ-de-sclavi#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=77416 →]]> Târg de sclavi.
Hai vino lume, vino să vezi
Vino să cumperi, vino să vinzi
Titluri, povești, și bătrâni suferinzi
Arme, biciuști, biciclete, cirezi.
Dar mai ales vino lume cu sârg
Vino să vezi copiii suavi
Hai cu toți la comerțul de sclavi,
Onorați al copiilor târg.
Aici sunt mame ce vând copiii
Mame deștepte cu mâinile reci
Care în cinicul veac 20
Se pricopsesc, nu s-ar pricopsi
Vânzând ca-ntr-un târg pentru vite, copii.
Dar mai ales vino lume cu sârg
Vino să vezi copiii suavi
Hai cu toți la comerțul de sclavi,
Onorați al copiilor târg.
Hai vino lume, vino să vezi
Vino să cumperi, vino să vinzi
Titluri, povești, și bătrâni suferinzi
Arme, biciuști, biciclete, cirezi.
Arme, biciuști, biciclete, cirezi.
Arme, biciuști, biciclete, cirezi.
Arme, biciuști, biciclete, cirezi.

]]> https://versuri.pro/cenaclul-flacara-targ-de-sclavi/feed 0 https://versuri.pro/celelalte-cuvinte-balanta https://versuri.pro/celelalte-cuvinte-balanta#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=77427 →]]> Tu, cel învățat să piardă speranța
Noi, ce hotărâm unde trage balanța
Adevăru-i unul, dar
nu-i lucru de pus între noi
pe cântar!
Ți-e menit, dramuit, măsluit, potrivit..
Tu, cel vinovat, dator să plătească
Legea-i scrisă de noi
(deci dreptatea-i a noastră)
Sluga te-ai născut și crapi
Povara-i a ta, care n-ai
cum să scapi!
Obidit, umilit, vlăguit, osândit..

]]> https://versuri.pro/celelalte-cuvinte-balanta/feed 0 https://versuri.pro/cinema-bizarre-in-cusca-ta-romana https://versuri.pro/cinema-bizarre-in-cusca-ta-romana#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=79562 →]]> În cușca ta,
Tu ești cea care face regulile jocului.
Aici te simți în siguranță, dar nimeni nu-ți va striga numele.
Ești o sclavă.
Mintea îți este condusă de cursul TV-ului.
Nu ai timp de pierdut.
Acolo se află mai mult decât ochii tăi pot vedea,
Trebuie să te trezești și să faci o schimbare.
În cușca ta, ești o sclavă,
Trebuie să te faci auzită.
În cușca ta, ești o sclavă,
Trebuie să lași sclavia în urmă.
În cușca ta, nimeni nu-ți va pune locul la îndoială.
Dacă nu te schimbi, trebuie să joci pe o miză mai mare.
Inima asta îți aparține, nu este timp pentru hrană și prăbușiri pentru siguranță.
Deschide-ți ușa.
Nu trebuie decât să întorci cheia.
Pentru că nimeni nu-ți va trăi viața în locul tău.
În cușca ta, ești o sclavă,
Trebuie să te faci auzită.
În cușca ta, ești o sclavă,
Trebuie să lași sclavia în urmă.

]]> https://versuri.pro/cinema-bizarre-in-cusca-ta-romana/feed 0 https://versuri.pro/johann-wolfgang-von-goethe-multi-zic-nebuni-ca-ar-fi https://versuri.pro/johann-wolfgang-von-goethe-multi-zic-nebuni-ca-ar-fi#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=80310 →]]> Mulți zic nebuni că ar fi oratorii patetici
Pe care-n Franța în piețe îi auzi, ori pe străzi.
Da, sunt nebuni, dar spun vorbe-nțelepte, că-s liberi..
Înțelepciunea, o vai, mută e-n gură de sclavi!

]]> https://versuri.pro/johann-wolfgang-von-goethe-multi-zic-nebuni-ca-ar-fi/feed 0 https://versuri.pro/percy-bysshe-shelley-lui-william-shelley https://versuri.pro/percy-bysshe-shelley-lui-william-shelley#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=53386 →]]> LUI WILLIAM SHELLEY.
Talazurile mării lovesc mereu în plajă
Și barca e plăpândă.
E neagră marea. Norii îi stau la capăt, strajă
Furtuna stă la pândă.
Copil iubit, hai, vino cu mine de îndată
Deși acum, e marea atât de sbuciumată,
Și vântul slobod. Haide să mergem de aici.
Altminteri sclavii legii, neghiobi, mi te-or răpi,.
Cum ți-au răpit și sora și fratele cel drag,
Smulgându-i de la tine;
Secatu-le-au surâsul și-al lacrimei șirag,
Sfințite pentru mine.
Din fragedă pruncie robiți unei pustii
Și sângeroase cauze, ei ne vor pomeni
Cu blesteme, pe mine, pe tine, pe-a ta mamă,
Fiindcă suntem liberi și creștem fără teamă.
Copil iubit, hai, vino, un alt copil, o soră
De-a ta, a adormit,
Aproape de-a ta mamă veghind în greaua oră,
Vei fi mai fericit,
Și îi vei da și mamei această fericire
Vei crește sub priveghiu-i de darnică iubire
Și-n depărtata țară, în minunatul loc
Ea îți va fi o bună tovarășă de joc.
Nu te speria, tiranii nu vor domni în veci,
Nici preoții credinței
Strâmbe. Ei stau pe malul acelei ape reci
Pe care-au pus pecetea neființei
Și care-și trage hrana din mii de văi adânci,
Umflându-se năpraznic, cu spume mari la stânci;
Le văd plutind pe apa aceasta – sceptre, săbii,
Ca pe talazul vremii – schelete de corăbii.
Copile drag, nu plânge. Stai colo, liniștit.
Te temi de-aceste ape
Sălbatece, pe care, cu barca am pornit?
Stai între mama ta, și tatăl tău, aproape
Noi știm ce e furtuna care te înspăimântă
Cu toată grozăvia cu care se-nveșmântă,
E mai puțin haină ca scavii care-au fost
Trimiși să ne-urmărească pe-al mării adăpost.
Această oră fi-va în amintirea ta
Un vis demult uitat.
Curând în aurita Italie vom sta,
Sau în străvechea Grecie – tărâmul minunat
Al oamenilor liberi. Atunci te-oi învăța
Cum să vorbești acestor eroi pe limba lor,
Și plămădi-voi mintea și sufletu-ți ușor
La flacăra științei grecești, ca să te pot
Reboteza c-un nume de vajnic patriot.
(Postumă)

]]> https://versuri.pro/percy-bysshe-shelley-lui-william-shelley/feed 0