sclav – Versuri.pro

Måneskin - I Wanna Be Your Slave - Tradusă Română

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Eu vreau să-ți fiu sclavul
Eu vreau să-ți fiu stăpânul
Eu vreau să-ți bată inima
Ca-ntr-un roller-coaster
Eu vreau să fiu băiat bun
Eu vreau să fiu și gangster
Ca tu să fii frumoasa
Iar eu precum un monstru.
Te iubesc din zorii zilei
Nu-s atras doar fizic
Vreau să te țin în brațe
Șocant de electric
Știu că te-am speriat
Ai zis că sunt prea excentric
Plâng până nu mai pot
Asta e chiar penibil.
Eu vreau să-ți fie foame
Ca să-ți vină pofta
Eu vreau să te pictez
De parcă ești Gioconda.
Eu vreau să-ți fiu campionul
Eu vreau s-o dau și-n bară
Eu o fac pe clovnul
Pentru că vreau să te amuz.
Eu vreau să-ți fiu jucăria
Eu vreau să-ți dau o lecție
Eu vreau să-ți fiu păcatul
Eu vreau să-ți știu secretul
Eu vreau să-ți fiu iubitul
Ca să-ți dau papucii.
Pentru că eu sunt David
Iar tu Goliath-ul meu.
Fiindcă eu sunt dracul
Care-și cere iertare
Io-s avocatul
Care-și cere iertare
Io-s ucigașul
Care-și cere iertare
Io-s monstrul nenorocit
Care-și cere iertare
Și-s infractorul
Care-și cere iertare
Și-s fata blondă
Care-și cere iertare
Și sunt ciudatul
Care-și cere iertare
Io-s monstrul nenorocit
Care-și cere iertare.
Eu vreau să-ți fiu sclavul
Eu vreau să-ți fiu stăpânul
Eu vreau să-ți bată inima
Ca-ntr-un roller-coaster
Eu vreau să fiu băiat bun
Eu vreau să fiu și gangster
Ca tu să fii frumoasa
Iar eu precum un monstru.
Eu vreau să-ți închid gura
Eu vreau să-ți dau emoții
Eu vreau să-ți dau spațiu
Dar nu pot din gelozie.
Eu vreau să trag de sfori
Să te pot manipula
Dar când se-ntoarce roata
Pot fi marioneta ta.
Fiindcă eu sunt dracul
Care-și cere iertare
Io-s avocatul
Care-și cere iertare
Io-s ucigașul
Care-și cere iertare
Io-s monstrul nenorocit
Care-și cere iertare.
Eu vreau să-ți fiu sclavul
Eu vreau să-ți fiu stăpânul

Mihail Lermontov - Gladiatorul Murind

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cum freamătă cetatea, sublimă și nebună,
Măreața Romă urlă-n arenă aplaudând –
Doar el, străpuns, din sânge și pulbere își adună
Fără cuvânt, puterea și ultimul lui gând.
Zadarnic ochii-i tulburi mai caută-ndurare.
Senatorii fățarnici, fălosul dregător,
Cu laude-ncunună și biruinți și-nfrângeri.
Ce-i pentru-această lume de ești și tu cutare
Necunoscut, sub lance căzut, gladiator? –
Actor hulit și singur, uitat în colb să sângeri.
În sufletu-i din balta de sânge-acum desprins
O rază peste margini de lume s-a aprins.
Înainte-i strălucește Danubiul tremurând,
Și patria, mai albă ca floarea, ca oricând
Un colț al libertății lăsat întâia oară
Când a plecat să lupte-n arenă și să moară.
Își vede casa, tatăl cu mâinile bătrâne
Întinse către-un sprijin al zilelor de mâine.
Și vede, parcă ochii i s-ar deschide, vii,
Copiii cum se joacă, prea scumpii lui copii.
L-așteaptă toți cu daruri, măreț, ca pe-o solie,
Pe bietul sclav ce moare ca fiara-n câmp rănită,
În desfătarea gloatei. Adio pe vecie,
O, Romă desfrânată, – o, patrie iubită.
Tu idolul atâtor gânduri strălucitoare,
Europeană lume, nu ești asemeni oare,
Când fruntea ți se-apleacă spre groapă, fără slavă,
De patimi istovită, de îndoieli și lupte,
Fără credință, fără nădejdile trecute,
Batjocorită lume, înfrântă și bolnavă?
Civilizată, roasă de rău și neputință,
În ceasul de pe urmă te uiți și tu cu jale
Spre lumea depărtată a tinereții tale,
Uitată și vândută cu-atâta ușurință,
Pe fleacuri și podoabe și luxuri și parale.
Durerile din urmă mai vrând să le ferești
Asculți cântări bătrâne și basme uneori,
Legende fermecate din vremi cavalerești
Și laudele-atâtor flămânzi lingușitori.

Zorile - Tu Ești Regina

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De ce fugi de mine, de ce mă ocolești?
Înțelege odată că prea mult te iubesc.
Spune-mi dacă meriți sacrificiul meu,
Nu știu dacă-ți pasă, dar mi-e tare greu.
Tu ești regina, iar eu sunt sclav,
Tu faci din mine un om bolnav.
Revino-n prag,
Te aștept cu drag,
Doar știi că eu te iubesc.
Tu ești regina, iar eu sunt sclav,
Tu faci din mine un om bolnav.
Revino-n prag,
Te aștept cu drag,
Doar știi că eu te iubesc.
Merg prin ploaie singur, tot cu tine-n gând,
Mă trezesc departe, singurel vorbind.
Tu la ora asta ești cu un alt băiat,
Oare chiar nu-ți pasă de-un suflet curat?
Tu ești regina, iar eu sunt sclav,
Tu faci din mine un om bolnav.
Revino-n prag,
Te aștept cu drag,
Doar știi că eu te iubesc.
Tu ești regina, iar eu sunt sclav,
Tu faci din mine un om bolnav.
Revino-n prag,
Te aștept cu drag,
Doar știi că eu te iubesc.
Vad fete pe stradă și tresar mereu,
Poate mi se pare că au chipul tău,
Dar așa ca tine nimeni nu mai e,
Hai, te rog, ascultă sentimentele.
Tu ești regina, iar eu sunt sclav,
Tu faci din mine un om bolnav.
Revino-n prag,
Te aștept cu drag,
Doar știi că eu te iubesc.
Tu ești regina, iar eu sunt sclav,
Tu faci din mine un om bolnav.
Revino-n prag,
Te aștept cu drag,
Doar știi că eu te iubesc.
Poate toată viața eu te voi iubi,
Întoarce-te la mine, nu te voi jigni.
Ți-am ghicit în palmă viitorul tău,
Vin-o lângă mine, n-o să-ți pară rău.
Tu ești regina, iar eu sunt sclav,
Tu faci din mine un om bolnav.
Revino-n prag,
Te aștept cu drag,
Doar știi că eu te iubesc.
Tu ești regina, iar eu sunt sclav,
Tu faci din mine un om bolnav.
Revino-n prag,
Te aștept cu drag,
Doar știi că eu te iubesc

Parazitii - Super Sclavi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

O clipă doar să ascultați zic,
e vorba să explic
metoda ce se aplică
pentru că vi se face scârbă.
Pentru cei lucrați cu ușa-n gură
ce pândesc o zi mai bună,
dar se umilesc,
nu-i stimă.
Să vină
mintea la cap într-un târziu,
știu, omul de jos s-a dezvățat
capul plecat, respectul de sine abandonat.
Meciul stăpân-sclav trebuie stopat.
Cap în cap se bat
două lumi, când 20 e aproape terminat
sclav
patentat, educat, învață să fii.
Banii conduc,
relațiile te duc sus,
mintea are ultimul cuvânt de spus.
Azi, n-ai bani, n-ai sănătate;
lovit de soartă pe la spate,
poți să mori în singurătate.
Ești super-sclav într-o lume super dezvoltată.
Liber n-ai să fii vreodată, tot încerci,
ai respectul meu,
sunt profund mișcat.
Acțiunea-i de cinci stele,
ești adevărat.
Mare grijă, mai departe poți fi îngropat într-un lac înghețat.
Nu uita că ești nimic-pitic, neglijat,
super-sclav în aparatul de stat.
Nimic nu-i mai rău ca vorba-n gol.
Clipa ne învață despre monopol.
Nu mai vreau să mă știu ca înainte,
existența noastră de doi lei ne apasă.
Bătăi de cap, bătăi în cap,
toate vi se pun capac, dar nu,
diplomații, papagalii nu ne fac
ei caută s-o fure
tot cu lumânarea.
Ei ne mănâncă pâinea
și ne fură sarea.
Intențiile sunt bune din partea lor,
noi încercăm să-i rezolvăm:
îi luăm la omor.
Creierul s-a luminat, s-a luminat, s-a luminat,
dar nu mai e culcat (?) și vi s-a micșorat
Nu vreți să vedeți, să știți, să înțelegeți,
Voi mai bine vă beliți ochii pe cai verzi.
V-am lăsat!
Banul vorbește,
ridică, ferește,
dar pe altă parte
lovește, umilește.
Nu vreau să put de bani,
că loveaua prostește;
cultura valorii candește.
Cel cu avere pentru ea trăiește.
Nu pot, nu reușesc să mă văd pe muntele de aur,
ori îngropat pân’ la gât în al meu tezaur.
Ai mult, vrei mult mai mult.
Până să-ți dai seama redevii un incult.
Nu știi ce mai vrei de la viață,
ai vrea altceva, când ai totul în față.
Devii sclav al dorinței, propiul coșmar,
și dacă mai ești om, realizezi că-i în zadar.
Revii la realitate ca simplu sclav,
super-machelache în aparatul de stat – un nimic.
Născut fără cap, fără gât, fără rest
ești bun de propagandă pentru cei din vest
Nu mă iubesc, deci cum să te iubesc?
Mă feresc de tine ca de dracu’ și nu mă opresc.
Să-ți dau un ban? să nu-ți dau un ban?
Mai bine-ți dăruiesc un șut în cap
și te scap – ai ghicit!
Iau medicamente să fiu fericit.
Mă felicit pentru dispută.
Noi am încheiat, dar încă se discută.

Abi Talent - Rege Pe România

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Aoleu,
Când te văd nu-mi vine să îți dau un leu, (îți dau un leu)
Vino după mine dacă ai tupeu, (tu n-ai tupeu).
(Zdreanto, a venit regele României, să moară familia mea).
Aoleu,
Când te văd nu-mi vine să îți dau un leu, (îți dau un leu)
Vino după mine dacă ai tupeu, (tu n-ai tupeu)
N-ai tupeu, ești sclavul meu,
N-ai tupeu, ești sclavul meu,
N-ai tupeu, ești sclavul meu.
V-am dat clasă cu opt clase,
S-a terminat șmecheria,
Sunt rege pe România,
Tu încă plătești chiria,
Abi, abi, abi, abi,.
Aoleu,
Pe insta n-ai hazul meu,
Pui insta cum te dai mare,

Alceu - Cântec de Banchet

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Ninge; Zeus de sus din ceruri
Ne trimite iarna grea.
Apele sunt înghețate
Toate sloi.
Sclav, fă foc și alungă frigul,
Dă vin dulce din belșug,
Și-mi așterne un pat de perne
Moi de puf.
Nu te lăsa pradă grijii,
La ce bun să te mâhnești…

Adrian Păunescu - Condamnați

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Eu, sclavul trist al tristei mele harpe,
eu vad pierind, cu ochii, ce-am iubit,
mi-ar fi prea mult și-o gaură de șarpe
să merg în ea, tăcut și umilit.
Ce să mai cânt? Când au venit pirații
și apele din matci ni le-au furat,
o lacrimă ființei mele dați-i
și-o s-auziți de omul scufundat.
M-aș îneca, m-aș stinge și m-aș duce,
să mă zdrobească ritmuri pe-o șosea,
nici nu mai am nevoie de-o cruce,
mi-a fost destul c-am dus-o pe a mea.
Eu, sclavul trist al harpei mele triste,
prăpădul întinzându-se îl văd
și nu mai e nimic să mai reziste
acestei sinucideri în prăpăd.
De n-aș avea puterea diavolească
să înțeleg că totul a căzut,
dar vin heralzii cinici să-mi izbească
scrisorile prăpădului de scut.
Prietenii mă ocolesc de frică,
probabil mă consideră ciumat,
Eu însumi scriu acum la lampa mică
să nu mă vadă cei care se bat.
Iubire? Vis de mâine? Regăsire?
N-au gizii mei un minim interes
povești cu dulci iluzii să-mi înșire
din starea condamnatului să ies.
Se pregătește marele exemplu!
Acela, zic Casandrele, sunt eu!
Ca un berbec am să mă duc în templu.
Murind, măcar s-ajung la Dumnezeu.
Eu, sclavul trist al tristei mele harpe,
eu, cântărețul soarelui din nord,
de-aici, dintr-o gaură de șarpe,
rostesc un acatist și-un dezacord.
Ce să mai cânt? Doar calea până la gide!
Ce să mai cânt? Pe voi, ca pe eroi?
Îmi vine și a plânge și a râde
ca nu există cale-napoi.
Voi nu vedeți că nu mai aveți țară
și ca străini vi-s pruncii, coborâtori,
învață ei ceva pe dinafară,
dar n-au părinți, ei au meditatori.
Voi nu simțiți că nu mai aveți ape?
V-au luat pirații tot pe vasul lor
și iată, din aproape-n aproape,
noi suntem un pustiu nemuritor.
Din harpa mea ridicolă și tandră
involuntar un cântec fără rang
te cheamă lângă mine, hai, Casandra,
sărută-mi gâtul gata pentru ștreang.