Versuri corectate și adnotate
Mulți prieteni are omulMulți am mai avut și euDa, numai unul din zeceMi-a fost alături la greu (2) bis Ref:Ăștia-s prietenii meiCare vreau să scap de eiAm câțiva, nu vreau mai mulțiSunt sătul de prefăcuți (2) bis. Să se plângă și să cearăMulți prieteni vin la mineDar nu știu nimic de eiAtunci când le merge … Citește mai mult
Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii … Citește mai mult
Aș vrea să te mai credCând îmi spui că mă iubești,Aș vrea să cred în tineDar sunt doar cuvinteDe care, fată, crede-mă,Eu m-am săturat,Nu știu ce crezi,Dar nu sunt genul de băiat,Pe care să-l minți, să îl bagi în al tău jocÎmi pare rău, fată, dar n-ai avut norocTe-am iubit prea multAcum refuz să te … Citește mai mult
Visam cum sălcii se plecarăPeste al apelor obraz.Era pe-aproape o căscioarăCu flori tăcute în privaz.Bunicul murmura în barbă.Îi adormea în brațe-un țânc.Și vântul mirosea a iarbăȘi răsărea o stea-n adânc.Și mama cobora duioasăCu zâmbet bun, cu țâța dulce,Și pruncul și-l lua acasăPe perne proaspete să-l culce.Oftând se închina moșneagul,Prin sălcii soarele-apunea.Și-ncet târând cu el toiagulSpre … Citește mai mult
Cu părul nins, cu ochii miciȘi calzi de duioșie,Aieve parc-o văd aiciIcoana firavei buniciDin frageda-mi pruncie.Torcea, torcea, fus după fus.Din zori și până-n seară;Cu furca-n brâu, cu gândul dus,Era frumoasă de nespusÎn portu-i de la țară.Căta la noi așa de blând,Senină și tăcută;Doar suspina din când în cândLa amintirea vreunui gândDin viața ei trecută.De câte … Citește mai mult
Dintr-un sat.Fiecare venim dintr-un sat –Unii direct, alţii trecând prin părinţi,Unii direct, purtători de eresuri şi basme,Fericiţii putând să se-ntoarcă oricând.Alţii, trecând prin părinţi, rătăciţiPe crengile sângelui depărtate, subţiri,În loc de păşuni, şi seminţe, şi cai cunoscândAlcoolul cuvântului extras din acestea.Vreau drumul părinţilor mei să-l întorc,Vreau satul cu sunetul lacrimei mele,Poteca din holde ştiută din … Citește mai mult
Salut în tine, singuratec loc,Un adăpost de tihna creatoare,Unde suvoiul vremii mele curgeSenin, în sân de pașnică uitare.Al tău sunt. Curtea Circei desfrânate,Ospete mari, păcate, desfătări,Eu le-am schimbat cu dulce zvon de luncăȘi gând și vis pe slobode cărări.Al tău sunt, dragi mi-s umbrele grădinii,Răcoarea ei și florile-n desișuri,Și pajiștea cu-nmiresmate stoguriȘi ape murmurânde prin … Citește mai mult
Amarul meu demult îl știe:Când visele fragede-nfloreau,Tânjeau trăind ca o momâieȘi albe flori mototoleau.Și-n timp ce la ospețe, baluri,Stau doamne mari cu părul nins,Peste faianțe și cristaluriLumini electrice s-au stins.Și pare chipul lui de ceară,Ard lumânările pesmet,În ceață mintea se-nfășoarăȘi vorba sună-n pergament.Și în mânia lor deșartăTânjesc cu pântec ghiftuit:Covata doar de mult li-i spartă,Și-i … Citește mai mult
Ce am să-ți spun, tu ai să asculțiCă tine-n lume sunt prea mulțiȘi-acum tu, tu trebuie să știi:Că eu nu vreau să fiu ca tine!Poți să-nțelegi ce-ți convine…Tu doar asculți, eu trebuie să-ți spun:Nu mai vreau să fiu ca tine!Nu mai vreau să te ascult!Nu-mi mai spune că e bine!Când te-aud eu vreau să fug. … Citește mai mult
Născut în zodie ferice, ca toți acei de-un neam cu sine,Un porc bogat, al cărui pântec era de-a pururea sătulȘi care n-avusese parte în viața lui, decât de bine,Având moșii, din cari adesea porumbul îi putrezea-n patul;Într-un cuvânt, un porc nabab,A fost întâmpinat odată, la poartă, de-un biet câine slab,Flămând, abia c-un pic de viațăȘi … Citește mai mult