Adrian Păunescu – Sat de Bătrâni
Ochii mei ce lacrimi calde lasă,La răspântii verzi de foc postum,În fântâni ce murmură în drumCând revăd câmpia de acasă.Trec bătrâni prin sat și nu le pasăCât de singuri au rămas acumȘi că osul lor e-aproape scrumDacă umbre vin la ei la masă.Trec bătrâni încolo și-ncoace,Printr-un sat ce-a fost și-al meu, cândva,Cocoșați de-atâta vreme rea,Umbre-n … Citește mai mult