Jorge Luis Borges – Santinela
Intră lumina și-mi aduc aminte; iat-o.Dintru început îmi spune numele lui, care este (se înțelege) al meu.Mă întorc la robia care a ținut mai mult de șapte ori câte zece luni.Îmi impune memoria lui.Îmi impune necazurile de fiecare zi, condiția umană.Sunt vechiul său infirmier; mă silește să-l spăl pe picioare.Mă pândește din oglinzi, din luciul … Citește mai mult