samsar – Versuri.pro

Parazitii - Poliția Trece

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Poliția trece, curvele rămân
Plânge trompeta pe ultimul drum
Băi, în p***a mea, uite cum facem
Până scrii amenda aia, ne ducem și ne întoarcem [x2]
Domnule judecător, permiteți-mi să fiu bărbat
Vreau să mă apăr singur, fără avocat
Eram fumat, nu eram beat, eram un suflet printre stele
Sufeream din dragoste în acele clipe grele
Aveam suta la volan, dădeam la m**e și plângeam
Curva era în p***a goală, jumate ieșită pe geam
Aveam regulamentar două mâini pe volan
Veneam de la divorț, eram pe drumuri de-un an
Treceam pe roșu, dar culmea, aveam prioritate
Eram singur pe șosea, venea un tir nebun din spate
A pus sirena, m-a speriat, m-a tras pe dreapta
Și-a coborât un polițist urât, inteligent ca noaptea
În lipsa centurii, i-am dat un alt buletin
Va fi frumos în p***a mea, lasă-mă să termin
I-am vorbit cu respect, că polițiștii sunt fani
Am încercat să-i dau mită, doar 50 de bani
M-am încurcat în declarații, fie ce-o fi, că e belită
Mergem toți la pușcărie, să fie lumea fericită
Poliția trece, curvele rămân
Plânge trompeta pe ultimul drum
Băi, în p***a mea, uite cum facem
Până scrii amenda aia, ne ducem și ne întoarcem [x2]
Las geamul jos, se apropie stupoare
Are pantaloni trași în c**ie, cătușe, pistoale
E tare-n gură, dar vorbește ca p***a română
Are ditamai burta, când scrie îl doare mâna
Bulan c-are p***n, te bate când ai mâinile legate
Sare-n șpagat, ce ca**t karate s-arate
Coardele-s coarde, el e șef în dezacorde
Campion plin de el, că cică arată beton cu baston
Pare serios, dar e doar prost, pistolul nu-i face poc
Nene, mata ești un fel de robocop
Băi, milițică, nu ne amenda, uite ce bomboană de fată
Dacă-i dai un șut în p***ă, borăște ciocolată
Nu-i ceea ce pare, cum pare, e tehnologie, bre
Nu-i dădeam la m**e, ne conectasem USB
Numerele spune, pe bune, nene, nu cunoști țara?
În față București, în spate Timișoara
Zâmbește respectuos, dă drumul la girofar
Și pleacă cu hârtia mea de 130 de dolari
Poliția trece, curvele rămân
Plânge trompeta pe ultimul drum
Băi, în p***a mea, uite cum facem
Până scrii amenda aia, ne ducem și ne întoarcem [x2]

Tudor Arghezi - Biblioteca

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Un samsar, odinioară,
De prin Țara Românească,
Învățat voind să pară,
Nu știa nici să citească.
Dar era samsar avut
Și da bani cu împrumut.
Să se-apuce să învețe,
Cum ar face oricine,
Chiar târziu la bătrânețe,
Îi părea că-i de rușine.
Faima trebuia păstrată,
Și s-ar pierde dintr-odată.
Avuția-i duse vestea
Peste țară și departe,
Și prinsese și povestea
Că era burduf de carte.
Mai putea juca un rol
Dacă s-ar fi dat de gol?
Ca țăranul din zicale,
Luase și el ochelari,
Socotind că pe parale
Ies și proștii cărturari.
Dar degeaba și i-a pus
Când mai jos și când mai sus.
El credea că banii lui
Pot orice și dau și minte,
Că și slava oricui
Pune banul înainte,
Și se bucura, fudul,
Că strânsese dindestul.
Vorba dulce, voce blândă,
Surâzând când împrumuta,
El da banii cu dobândă,
Mulțumit cu suta-n suta.
Nu pe an, că nu e bună,
Suta lui era pe lună.
Numai de iscălitură
Se ferea ca de deochi,
Răspunzând la-ncurcătură
Că era beteag de ochi.
Una-i să numeri hârtii,
Și alta este să le scrii.
În oraș, văzând prin case
Două-trei biblioteci
Lustruite și frumoase,
Cu sculpturi și brânzuri, deci
Se căia întotdeauna
Că nu are și el una.
Supărat, s-a chibzuit
Cum s-o aibă așadar,
Și se hotărî-n sfârșit
Să-și aducă un tâmplar,
Și a dat de la-nceput
Peste unul priceput.
Îl tocmi să-i scoată-ndată
Din rindea și dalți, frumos,
O bibliotecă lată
De mahon cu abanos
Și sidef, cum alta nu e,
Și cu chei, să se și-ncuie.
– „Să mi-o faci cât un perete, –
Zise, rezemat în cot-
Și ascultă-mă, băiete,
Ma-nțelege, cu cărți cu tot,
Pe tipicul cunoscut,
Dupa cum am mai vazut.”
Cu cotoare poleite
Și cu titluri mari, pe piele,
Cu chenare, ține minte,
Jos cu literele mele-
Ți-am mai spus cum mă numesc-Și cu semnu-mi boieresc.
Vreau o mobilă de lux
Cu sertare și vitrine.
Du-te la geamgiu Fuchs
Și să-i spui că-i pentru mine.
Te-nțelegi din 3 cuvinte:
Sunt în firmă președinte.”
Cărturarul dintr-o dată,
Mândru, fericit și demn
Le avu dintr-o bucată,
Polite și cărți de lemn.
Toată spița-i boierească
Va avea ce să citească.