samanta – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Sămânță de Eternitate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

De fructul n-ar fi delicios, sămânța nu s-ar răspândi;
N-ar fi consum de pulpă, de cărnos, nici gust n-ar fi!
S-ar veșteji poamele-n pom și vrejii s-ar usca, sterili;
Nici nu s-ar ști sătulul foamei și lume-ar fi doar de… senili!.
Nici paraziți n-ar exista de nu s-ar perinda în cicluri
Eliminați, ingurgitați, ‘n voiaj în multele peripluri!..
Deci ciclul nu-i se naște, moare; este un reciproc consum
De vii, în trofic lanț de specii asigurându-și etern drum!.
Nici Univers n-ar exista, căci n-ar fi nimeni ca să-l vadă!
Nici Dumnezeu, să ne-nchinăm, n-ar fi, ne-având cine să creadă!..
Deci material n-ar exista, nimic vizibil, de nu-i ființă
Și minți s-ar pierde-n neștiut, de nu ne-am dezgoli.. semință!!!

Salvatore Quasimodo - Sămânța

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Copaci de umbre,
insule naufragiază în vaste acvarii,
noapte bolnavă,
pe pământul care se naște:
un sunet de aripi
de nor ce se deschide
pe inima mea:
nici un lucru nu moare,
care să nu trăiască în mine.
Tu mă vezi: sunt atât de ușor,
atât de înlăuntrul lucrurilor
încât umblu cu cerurile;
iar când Tu vei voi
să mă arunci în sămânță
voi fi deja obosit de greutatea care doarme.

Christian W Schenk - Și Tot Așa Mereu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dintr-o sămânță iar un ou
Dintr-o găină ceva nou
Dintr-un război iar un erou
Dintr-un tranșeu înc-un cavou
Dintr-o pictură un panou
Dintr-un panou iarăși tablou
Dintr-o oiță un sacou
Dintr-un sacou un vechi cadou
Dintr-un creion un torpedou
Dintr-o peniță un stilou
Dintre mulțime iar un bou
Dintr-un cuvânt doar un ecou
Din ce-am avut un dominou
Din ce-am clădit un lavabou
Din ce s-a scris doar un argou
De la sămânță iar la ou
De la un nou spre un alt nou
Din nou în nou spre un alt nou..
.. așa de tristă-i viața?!

Emily Dickinson - De Mi-a Fost Gazdă Ori Oaspete Mi-a Fost

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De mi-a fost gazdă ori oaspete mi-a fost,
Nici până astăzi n-am aflat
Și nu pot spune dacă el pe mine
Ori eu pe el l-am invitat.
A fost nemărginită întâlnirea noastră
Și-atât de profundă, încât,
Părea legătura intimă
Dintre sămânță și fruct.

Eugen Jebeleanu - Aripile și Pământul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

O pasăre e o sămânță cu aripi / însă ea nu este iubită de pământ ... →

Edmond Vandercammen - Sămânța

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De taina ei sămânța-și amintește;
În palma de țăran nu cântărea
Mai grea ca taina ce din vremi pornește
Cu somn făcută și cu pulberea.
Dar iată că o rană se lărgește:
Pământul cu tot greul lui o prinde,
Și umbra, care-n leagăn o cuprinde,
Căldura pe măsura-i răspândește.
Atunci sămânța zboru-și ia și suie
Ca o insectă vegetală, – neceată? ;
Inima lumii, omul cînd o știe,
Aude-n suflul nopții cum săgeată.
Nu te gândi, sămânța nu va putrezi,
E din virtutea spicului pornită;
Memoria-i subpământeană o vei auzi,
Și-n ea-ncolțește o amintire ce-o crezi neprețuită.

Rainer Maria Rilke - Eu Te Găsesc În Lucrurile Toate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Eu te găsesc în lucrurile toate,
cu care-s bun, şi-am gingăşii frăţeşti;
bob, te-nsoreşti, în cele ne-nsemnate,
şi, mare-n cele mari te dăruieşti.
Acesta-i jocul forţelor vrăjite,
că trec slujind in lucruri şi supus:
crescând în rădăcini, în trunchi pierite,
ca să învie-n crengile de sus.

Laura Lavric - Horelca, Sămânța Ta

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Horelca, sămânța ta,
De te-aș putea semăna
Te-aș semăna pe ogor
Să te beau cu cin’ mi-i dor,
Horelcuță cu pricină
Că nu lași la cap hodină
Horelcuță bunișoară,
Te sui în cap fără scară!.
Păhărel cu floare rară
Te-aș bea cu drag pân’ diseară,
Aș bea păhărelele,
Dar nu mă țin picioarele,
Cine m-o făcut pe mine
Îi place horelca bine,
Și mie îmi place, zău,
Că pe gât merge pârău.
Păhărelu-i cât un cui
Când îl pui la gură nu-i,
Gura mea când te zărește
După tine se topește,
Cine bea și se petrece
Nu știe viața când trece,
Trece viața mai frumoasă
Când îi veselie-n casă,
Tot îmi spune omul meu
Horelcuță să nu beau,
Nu-i bea tu, n-oi bea nici eu,
Las-o tu, c-o las și eu!

Ion Horea - Boaba și Sămânța

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Boabă, bob:
cuvânt închis, unitate sferică
nici o rupere, nici o spargere
neted, egal în toate sensurile sale.
Sămânță, cuvânt spart,
deschis, se face mătreață, pleavă, zob,
se rupe, se împrăștie, se arată.
Boaba se ascunde în sfială, în umilință,
Sămânța, explozie feminină, germinativă,
nu se suportă în valoarea sonurilor sale.
Să, început de acțiune
să facem ceva, să spunem, să pornim, –
mân, mânare, a mâna înainte, a amâna,
mâna dreaptă care aruncă, mântuire, –
Să mân, să rămân peste noaptea făpturii mele,
să mai rămân, până vine spargerea definitivă, –
ță, dimineață, strungăreață, măreață,
nu mai rabdă să mâie, să mân..
Bob, boaba, bobotaia, boboteaza,
sfințirea, aducerea în sine-mi, în mine-mi,
bobul își pierde forțele ascunse numai o dată
în bobotaie
cum și păstrarea lui pierdută din păstaie
în acel taie al văzduhului și ascuțimii.
Bobul își pierde gravitatea menirii
personalitatea cosmică
individualitatea misterioasă,
el, ascunsul, miniaturalul,
bobul de rouă, de ființă a pământului,
numai atunci când vine un ș, un oa, ca un orăcăit,
un șodoman de ș, un urlător de oa,
și se sprijină pe finalul că, după l, ca o limbă căzută,
cărare, cădere, cășunare, cădelniță,
în ardere, în bobotire ascunsă,
în cămara mai multora, în călăuzire spre ceva
îl pierde pe ușor auzitul b, sprijin și rotunjire,
și ajunge bubă, buboi, umflătură, cocoloșire,
o boșoalcă, nimic mai mult.
Sămânța se împrăștie, se arată.

Ana Blandiana - Sămânța

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Cu mâinile murdare de pământ,
Mi-ating obrazul singură și îl mângâi,
Țărâna pe țărână lasă urmă
Gingașă ca în ziua dintâi.
Și simt cum o sămânță din noroiul
Ce mi se urcă pe obraz
Întinde rădăcini duioase-n carnea
Înfiorată de amiaz.
Nu m-aș mira să se deschid-o floare
Cu sângele meu sevă-n ea curgând,
Precum o hrană mult mai de departe
Ajunsă-n mine însămi din pământ.