Safo

Zorile poleiau munții sub care clocotea marea,Iar Safo tocmai pe piscul țărmului sta în picioare;A Lesbosului fecioare, lângă dânsa-ncimpite,Privea sub țărmuri noianul de groază încremenite!Atunci Safo, luând lira, sună în ea cu putereȘi cântă aceste versuri cu un glas plin de durere:.“O, grozave țărmuri, o, noian cumplit!Iată, făr’ de frică aici acum șez,Căci eu Afroditei … Citește mai mult