Nichita Stănescu – Să Sărutăm
Să sărutăm această poartă de lemn bisericosși negru cu gură sângerând și moartă cu sufletul integru.Să n-o deschidem, să plecăm opuși ca polii doi,– magnetici, să fulgerăm atrași de nourii eretici.Și zdrang și zdrong pe străzi pustiisă ducem inima în noica pe un papagal, în coliviicu gratii de noroi