Cincinat Pavelescu – Două Roze
În păru-i blond își prinse unaO roză roșie-nadinsS-aprindă-n ochi un foc nestinsȘi-n multe suflete.. furtuna!.În păru-i negru, însă, brunaUn palid trandafir și-a prins.Pe chipu-i fin părea c-au ninsPetale crinii, raze luna.Întreaga sală, -nfioratăPrivea cum blonda zvăpăiatăP-atâtea brațe se lăsa.Și-n colț, timidă, gânditoare,Ce trist privește sora saLa roza roșie cum moare!