Attila Jozsef – Roușoara

Ghemuit se clatinăzmeurul, pe tulpină,hârtie bufantă,ațipind mânjită.Ținut lin, amurg de perlă;des și tors frunzișul.Vibrând aburul munțilorpe coline și versul.Am muncit loial,bâzâind, ca valea.Ce ușor e cerul!Secția cu bezna.Obosit și nătângsau bun sunt doar,tremur, ca iarbași ca cerul stelar.