Alexandru Macedonski – Rondelul Ctitorilor
Rondelul ctitorilor.În zugrăveala învechităEl, searbăd; ea, cu ruje aprinse,Biserica de ei clădităO țin cu degete întinse.Năluci din vechiul timp desprinse,Știu viața lor că e sfârșităÎn zugrăveala învechită,El, searbăd; ea, cu ruje aprinse.Și nu-și blestemă-a lor ursită,Dar orice candeli când văd stinse,Și sfânta slujbă părăsită,Ei plâng cu lacrimi neînviseÎn zugrăveala învechită.