Revoltat – Versuri.pro

Dance Trauma - Anti-Cristofor Columb

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Văduva neagră vă vrea pe voi,
Națiunea mamă țese un nou război
Văduva neagră vă vrea pe voi,
Națiunea mamă vă cheamă.
De ce nu vrei să vezi că ai o pată
de întuneric pe umărul drept
n-o să fac ca tine niciodată
degeaba porți insignele pe piept
și te uiți urât la mine!.
Nu m-am născut să fiu locotenent,
nu vreau să cuceresc un continent
somnul națiunii poate naște monștrii
au demonstrat-o chiar bunicii noștrii
dar nu ne-nteresează!.
Anti-Cristofor Columb
Anti-Cristofor Columb.
Văduva neagră vă vrea pe voi,
Națiunea mamă țese un nou război
Văduva neagră vă vrea pe voi,
Națiunea mamă vă cheamă.
De mic copil hrănit cu praf de pușcă
Omul mușcat de oameni oameni mușcă
Pentru o moluscă viața e o luptă
Dar nu și pentru un om trezit din somn
Un om trezit din somn!.
Mass-media sex cultura integrată,
Pastile de conflict cu apă plată,
Fii conștient că trăiești în prezent
Că arma nu te face mai potent
Distrugere reciproc asigurată!.
Anti-Cristofor Columb
Anti-Cristofor Columb.
Ne-am săturat și noi de erorile umane!
Ne-am săturat și noi de erorile umane!

Dani Mocanu - Proxenet

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

În urmă cu un an,
M-aţi închis pe nedrept,
Şi am fost acuzat,
Că sunt proxenet,
Şi m-au dat în primire,
Prietenii cei mai buni,
Dar am venit acasă,
Doar după două luni. (x2)

Refren:
Eu nu sunt proxenet,
M-aţi închis pe nedrept,
De eram vinovat,
Îmi luam mare mandat. (x2)

Când m-am întors acasă,
Toţi îmi râdeau pervers,
Şi m-au întrebat toţi,
Cât am plătit să ies,
Am ieşit pe dreptate,
Şpagă nu am dat,
Am plătit doar 40.000
La avocat. (x2)

Refren:
Eu nu sunt proxenet,
M-aţi închis pe nedrept,
De eram vinovat,
Îmi luam mare mandat. (x4)

Dagga - Rezistența Tăcută

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Majoritatea, când spun libertate le dă masele cu ochii însetați de sânge,
Ieșind afară pentru-o nouă revoluție, eu nu-nțeleg pacea lor făcută cu arma.
Indiferent de ce parte a zidului îți pui tu cazarma,
Alții cer egalitate, țin arma-n mână în fața fratelui născut din aceeași țărână.
Înecând anii cu multă gheață în pahare, devii legat de mâini și picioare,
De grijile materiale, eu n-am nevoie de nimic din ce-i trecător ca o ploaie,
Iar pixul meu e liber pe colțul meu de foaie.
E-o lume numai bună de pus la zid, vă jur, nu tac, nu-nghit în sec, nu strâng din dinți, nu-ndur.
Înjură numai cei blocați în realitatea căror minți se lasă prinse într-o mană de lacăte.
Io trăind închis în mine sunt mai liber ca oricând,
Până când se inventează cămăși de forță pentru gând.
Scratching..
Libertatea stă, ascunsă bine în alcool sau pastile,
Cât în dreptul de-a alege singur pentru tine definiția de bine-
Și de mult și de puțin că ne dictăm de când ne știm
Unu altuia reguli după care să trăim, eu văd doar o lege aplicabilă în stat:
Ești liber să faci orice cât nu rănești pe celălalt
Și-am să trăiesc exact cum cred c-ar trebui să fiu lăsat-
Și dac-am să plec legat, am să mă duc liniștit că măcar am încercat,
Iar istoria e plină de oameni care-au luptat,
Închiși pentru ideile în care au crezut cu adevărat.
Ma p*s pe capitalism, cu toată forța ** îmi aprind torta
Iar în liniștea serii voi fi liber ca Mozart
În doctrina lor, eu nu mă bag,
Căci mai devreme sau mai târziu toți ard, toți cad.
Scratching..

Distortion - Prejudecăți

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Strofa I:
Mă uit în jur și mi se face scârbă că…
Lumea mai nou te tratează ca o cârpă
Gen ia uite la tipul al’ cu părul mare
Ce mers mai are (X2).

Refren:
Nu te lăsa călcat în picioare că ești diferit
Că nu e vina ta că ai nimerit
Într-o țară de cocalari plină de papagali.

Strofa a II a:
Ei te judecă după aspect
Te fac să te simți infect nu au respect
La problema respectivă
Caut o alternativă.

Refren:
Nu te lăsa călcat în picioare că ești diferit
Că nu e vina ta că ai nimerit
Într-o țară de cocalari plină de papagali.

Strofa a III a:
Arată că ești dispus să lupți
pentru ziua de mâine
Căci dacă nu te impui vei fi tratat ca un câine
Trebuie să lupți cu vulturii să ai și tu o pâine.

Refren:
Nu te lăsa călcat în picioare că ești diferit
Că nu e vina ta că ai nimerit (X2)
Într-o țară de cocalari plină de papagali

Dibo - Nu Mai Vreau Să Tac

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Nu mai vreau să tac,
Vreau să vorbesc,
Spiritul de luptător curge în fiecare vers,
Cuvintele sunt gloanțe,
Și sensul lor e foc,
Nu mai vreau să tac,
Vreau să-mi bag în societate loc.
Mulți nu mă admiră,
Și multora nu le plac,
E timpul voi să stați în liniște, eu nu mai tac,
Credința ce o port în suflet mă face să fiu tare,
Să mă ridic de jos ca să stau bine în picioare.
Ca-n joc de dame vreau de pești să mă fac rece,
Să nu mai văd plângând mame,
Și nu mai tac că timpul trece, sânge rece,
Se varsă fără cauză,
Și DiBo pune versuri pe hârtie fără pauză.
Adevarul pus în lanțuri e o minciună mare,
Nu mai pot să tac și nu mai am răbdare,
Vreau s-audă fiecare ce gândesc.
Câte arme, câtă ură, și câtă…
Nu mai sunt eu singur, sunt cu Dumnezeu în doi…
Nu mai vreau să tac și cu rima trag,
Multora nu le plac,
Chipul bate ritmul, eu vorbesc neîncetat,
Treace-o nouă zi,
Vine anul după an,
Fără de schimbări curge sânge pentru ban.
Nu mai vreau să tac și cu rima trag,
Multora nu le plac,
Chipul bate ritmul, eu vorbesc neîncetat,
Treace-o nouă zi,
Vine anul după an,
Fără de schimbări curge sânge pentru ban.
Palma strânsă-n pumn,
Clădirile-n scrum,
Soarele nu se mai vede, e acoperit de fum, pum,
Și niște suflete s-au îndreptat spre cer,
Corpurile sunt pământ, linii de fier,
Totuși sper că va urma și o schimbare-n lumea mare,
Și nu mai pot să tac, nu am răbdare pentru fiecare,
Ce merge-n potriva mea am o vorbă să vă spun: Ați dat-o de belea.
Pentru familie îmi dau eu zilele, bătând cu rimele,
Și aș dori să văd cum diavolii își beau pastilele,
Să iasă soarele,
Să crească florile,
Vreau ca viața cenușie să-și recapete culorile.
Poate mâine, poate mai târziu, dar știu,
Voi vorbi în continuare până ce sunt viu…
Nu mai vreau să tac și cu rima trag,
Multora nu le plac,
Chipul bate ritmul, eu vorbesc neîncetat,
Treace-o nouă zi,
Vine anul după an,
Fără de schimbări curge sânge pentru ban.
Nu mai vreau să tac și cu rima trag,
Multora nu le plac,
Chipul bate ritmul, eu vorbesc neîncetat,
Treace-o nouă zi,
Vine anul după an,
Fără de schimbări curge sânge pentru ban.
Spune, Doamne, cât timp conflictul se va rezolva cu arme,
Oare o să văd vreodată cum lumea în pace doarme,
Și pacea să nu fie un vis,
Ajută-mă să văd adevărul,
Mai am multe de zis…
Nu mai vreau să tac și cu rima trag,
Multora nu le plac,
Chipul bate ritmul, eu vorbesc neîncetat,
Treace-o nouă zi,
Vine anul după an,
Fără de schimbări curge sânge pentru ban.
Nu mai vreau să tac și cu rima trag,
Multora nu le plac,
Chipul bate ritmul, eu vorbesc neîncetat,
Treace-o nouă zi,
Vine anul după an,
Fără de schimbări curge sânge pentru ban.

Stimyboy - Versul a Ajuns Protest

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Paraziții, Moromeții chiar și BUG
Sunt nume care nu o să dispară și tu poate știi
Că versurile lor s-au împrăștiat prin lume
Iar atunci când întorci capul vezi aceleași nume
Sunt formații care-au inspirat o țară-ntreagă
Țara care-o știm și care stă să cadă
Țara care-a cenzurat ce se-aude prin căști
E muzica ce reprezintă diferite găști
Santos, Cribs, Bloods și N&D
Găști de care se-aude-n fiecare zi
Prin graffiti pe pereți și prin industria muzicală
Au depășit cu mult procentajul de pe scală
Au ajuns mai sus decât norii de pe cer
Am vrut să fiu ca ei și totuși încă sper.
Că-n viața asta este totul sau nimic
Am pus ceva pe foaia și am reușit
Dac-aș avea studio v-aș arăta ce-i aia frică
Aș arăta întregului guvern cum se poartă pica
Cum vor cădea unu cate unu de la Cotroceni
Că i-au detronat doar câțiva liceeni
Și ce poate face-un om nu ți-ar veni să crezi
Uită-te mai sus și totuși o să vezi
Că prin versurile astea am făcut încă-un protest
De care-o să se-auda de la vest la est
Pun pe foaie-n fiecare zi tot ceea ce gândesc
Tot ce-acum urăsc și tot ce-o să iubesc
Tot ce se va întâmpla de-acuma înainte
Voi continua să cânt până nu mai am cuvinte
Cânt mereu despre iubire și speranță
Am glumit căci asta se întâmplă într-o altă viață
În nici un caz în asta poate-n viața de apoi
Că parlamentarii ne țin încă în noroi
Iar dacă ei nu fac nimic ar trebui să facem noi
Căci noi suntem poporul ce-a trecut prin ploi
Ce-a simțit durerea pentru-atâția ani
Ce-a hrănit toți porcii cu atâția bani
Sunt lucruri care-o să se simtă pentru multă vreme
Și lucruri care le-am văzut de care tu te-ai teme
Moartea a trecut de multe ori pe lângă mine
Și-am crezut mereu că a trecut cu bine
Dar s-a-ntors când nu mă așteptam
Și dacă nu o păcăleam acum nu mai cântam
Puteam fi underground de câțiva ani încoace
Dar am avut încredere că roata se întoarce
Fiecare s-a temut mereu de acea moarte
N-ar fi trebuit căci orice se poate
Și e adevărat căci eu am reușit
C-a trecut prin mine și-ncă n-am murit
Așa că vă las și vă urez în următorul vers
S-aveți mereu grijă de voi bine-nțeles

Constantin Mille - Un Răspuns

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ați zis-o: dreptul vostru e legea grea a firii.
Ați zis-o: e de față Malthus cu-ai lui adepți:
În lupta pentru viață, la masa fericirii,
N-au loc copiii noștri; ați zis-o și-o ziceți.
Ați zis-o: cel mai tare triumfă totdeauna,
A pumnului domnie de sus și până jos,
Progresul stă în luptă și una câte una
Iluziile voastre cădea-vor zgomotos.
Ați zis-o: trebuiește un piedestal de crime
Cu lacrimi și cu sânge de veacuri cimentat,
Ca cei aleși din fire să iasă din mulțime
Spre-a duce omenirea spre țelul depărtat.
Ați zis-o: visătorii de legi umanitare
Nebuni și fără țintă poporul răzvrătesc:
Cum soarele se mișcă pe veșnica-i cărare
Pe-acelș drum va merge curentul omenesc.
Ați zis-o; mâine însă a voastră cuvântare
De-om lua-o-n noi nebunii, de-om zice tot ca voi:
„În lume stăpânește acel ce e mai tare”,
Cu lacrimi voi veți plânge, voios vom râde noi!…

Cincinat Pavelescu - Săracul și Stelele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Un sărac privea la stele
Cum te uiți la un tezaur
Și zicea: Oh, ce de aur
Doarme-n ele!

Și, pe când murim de foame,
Goi, nemernici și uitați,
Voi zăceți cu ochiul numai
La bogați.

D-aia strig, pe frigul ăsta,
Hai! Ciocniți-vă-ntre voi!
Să mai plouă nițel aur
Și pe noi!

Sdst - Îngeri Deasupra României

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Acolo sus în cer, îngerii Domnului plâng,
Și-aici jos pe pământ, România de secole-ntregi parcă se frânge,
De dincolo aud urlete, mesaje-n agonie,
A celor ce sunt din aceeași seminție cu mine,
Sunt lucruri care nu trebuie spuse,
Pentru că ei nu vor.
Au legat la gură și au călcat în picioare un întreg popor.
Acest organism ce sângerează de sute de ani,
Mușcat de teritorii mai ceva ca imperiul condus de romani,
Suntem dirijați de niște lași,
Conștiința lor e oarbă,
Ghidați de o uniune ca în trecut de Poartă,
Aceasta este țara mea, a voastră, de fapt a nimănui,
Locul de impact european susținut în apă până la genunchi,
De-atâta timp încercați în zadar,
Lăsați-o moartă,
Țara Românească n-o să dispară în vecii vecilor de pe hartă,
Au schimbat tacticile dar scopul este strigător,
Când de fapt vor să ne manipuleze cu agenți români, politici, ca spioni,
Facțiuni politice ce nu ne reprezintă,
Iau decizii-n locul meu,
Cât de bine știu ăștia să ne mintă,
Se folosesc de faptul că taci și-nduri,
Prin șantaje politice câștigă teren,
Acești ucrainieni, ruși și unguri,
Și ei vin aici la costume-n avioane particulare,
Nemulțumiți de indicii noștri economici de dezvoltare.
Nu știu că sute de ani am fost cotropiți și exploatați cu rândul,
Ei luau lecții de vals iar bunicii mei munceau cu plugul pământul’,
Reamintim de zeci de ori condițiile UE de funcționare,
Unui segment de populație ce nu câștigă mai mult de câteva milioane,
E trist, când spui România,
Spui suferință și istorie zbuciumată,
Dar până când, căci știm că n-o să se termine niciodată.
Asta nu este libertate și nici liberă exprimare,
Când ai mai multe șanse să fii auzit dacă strigi către cer tare.
Nu avem nevoie de suportul vostru,
Avem propria esență, ne vorbesc de independență,
Dar de fapt asta presupune dependență,
Căci au găsit aici mână de lucru ieftină, și bună,
Și pot să ne amenințe exploatând săracii,
Știind că aceștia n-au curajul să se opună.
Am ajuns slugi pe pământul românesc, de fapt tu știi asta și d-aia taci când eu vorbesc!
Și-mi dai dreptate, și eu îți dau dreptate,
Dar nouă cine ne face dreptate? sau ne dă dreptate?
Căci trecem zilnic prin valul de aderare,
De fapt tactici de manipulare,
Să țină țara mea la depărtare,
„România trebuie să-și câștige dreptul de a intra în NATO”, spuneau la CNN,
Dar am fost în primele țări cu cele mai multe victime, în primul război și-n al doilea.
Astea de ce nu se pun?
De ce au așezat pe mormintele eroilor noștri un strat de scrum?
Au auzit ei vreodată de triunghiul de fier?
De armate germane distruse de idoli dispăruți ai mei și-ai tăi,
Până și bulgarii hotărâți mi-au spus că-n optispre’ șaptesapte,
Ei n-au fost eliberați de români ci di-mpotriva de ruși,
Nu am crezut așa ceva,
Am vrut dovezi concrete,
Și am observat că multe localități din nordul lor,
Au nume de cadre sovietice,
Au murit frații mei eliberând Ungaria,
Cehia și Slovacia,
Și acum ei ne umilesc la Bruxelles,
Să le fie rușine pentru asta.
Bunicul meu a văzut iadul la Odessa,
Și-a-ngropat pe rând camarazii ca apoi,
Să se ascundă de securitate pentru c-a luptat împotriva rușilor.
Sătui de răzii el și toți ceilalți,
Ce nu au încetat să creadă-n libertate,
Și cei întorși întregi sau doar bucăți cu mințile,
Puternic zdruncinate.
Suntem singura țară care a plătit unui imperiu daune de război,
Iar forțele sovietice ucideau partizanii români din închisori,
Așa cum ne-au ucis toți generalii,
Executați pentru-naltă trădare,
Și cei care-au fost zdrobiți în bătaie,
Că nu au divulgat locații vizate de anihilare,
Partizani din munți ce nu au acceptat dominația păgânilor,
Ce ne-au blestemat dar uite că blestemul s-a întors asupra lor,
Când acest uriaș roșu s-a prăbușit,
Sub acțiunea propriei greutăți,
În zeci de țări și bucăți,
Ce încă mai simt pulsul comunist,
Dar care ușor dispare,
Și șantajează republica Moldova,
Să nu se unească cu noi,
Este ultimul lor act de disperare,
Vorbim aceeași limbă, avem același sânge de român,
Credeți că o să puteți să separați pe hartă ceea ce este de fapt același pământ?
Vă garantez că n-o să puteți,
Avem în noi o forță imensă,
Cultivată de Sfântul Andrei.
Credința noastră a înfruntat repetat forțe malefice și fizice superioare ei,
Și-avem puterea să visăm și știm că putem muta munții,
Cum au făcut-o și cei dinaintea noastră,
Cu sânge și sudoarea frunții,
Renaștem din resturi împrăștiate de istorie,
Că suntem toți pe-aceleași unde,
Și ne regrupăm precum armatele romane distruse la Stalingrad,
În câteva secunde noi zdruncinăm imperii și forme de guvernare,
Nu mă interesează ce este în alte sectoare,
Dar știu că noi suntem în stare să facem față ideilor turnate de această mașină media,
Ce crede că are puterea de a ne manipula,
Prin știrile lor infecte, dar nu le ies media,
Nu-ți dau nimic dar îți cer cu disperare votul,
Cu studii de piață și sondaje false-și măresc contul,
Pătați trecutul regimentelor, da-i jigniți cu acest tip de armă,
Ca soldați români în lupte care nu vă privesc ca să câștigați suportul la americani,
Nu vă lăsați manipulați, NU FIȚI TÂMPIȚI!
Ăștia încearcă să vă schimbe concepția,
Orientul mijlociu devine astfel un cuib de teroriști.
Lupta împotriva terorii, hrana asta miroase urât în această oală,
Ce-ascunde de fapt un război de dominație globală,
Pe 11 septembrie au înscenat atentatele,
De parcă câțiva teroriști înarmați cu plastic,
Pot ține sub control sute de indivizi în spate, cât de prost mă crezi??
Când tocmai casa albă scapă neatinsă,
Iar celelalte ținte sunt lovite-n plin,
Acest plan nu a fost făcut de către o ființă,
Aveau nevoie de un motiv plus suportul masiv al populației,
Să facă din Afghanistan un crater,
Au pregătit invazia și-apoi l-au inventat pe bin Laden,
Conduc lumea și ne joacă ca pe-o tablă de șah,
Vor să credem în George W. Bush,
Distrugând imaginea lui Allah,
Aceste răsturnări de situație mă sperie,
De când e lumea eroii se nasc în glorie și-apoi sfârșesc în mizerie.
Ridic steagul românesc spre cer,
Sunt mândru și trist, și spun lui Dumnezeu Mulțumesc că exist aici,
Mândru de faptele strămoșilor mei pășesc pe aleea monumentelor care e imensă,
Și-mi aduc aminte de ei,
Și-ți dau o lecție pe negativ în versuri pentru zile negre pe care o vei asculta,
De fiecare dată când simți că ceva nu merge,
Și te-nchini și crezi ca un bun creștin ortodox, adu-ți aminte că totul se petrece cu un scop.

Costel Zăgan - Blestemul Ospitalității

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

De popoare migratoare
au ajuns și-n țara mea
n-am avut nicio scăpare
făr-de verbul a răbda.
Rabdă azi și rabdă mâini
să nu cazi, hai dă din mâini
dă din mâini, dă din picioare
dă la câini tot ce te doare.
Doamne, i-am primit pe toți
de la Ana la Caiafa
șefi de oști sau șefi de hoți
și-au umplut la noi carafa.
Rabdă azi și rabdă mâini
să nu cazi, mai dă din mâini
dă din mâini, dă din picioare
dă la câini tot ce te doare.
Și am dat și am tot dat
din Mare pân-la Carpați
– Dacia nu fu bărbat –
vremea e și voi să dați.
Rabdă azi, rabdă și mâini
să nu cazi, hai dă din mâini
dă din mâini, dă din picioare
dă la câini tot ce te doare.
Care, Doamne, o fi leacul
am răbdat, rabda-i-ar dracul
că de-atâta bună-voie
am ajuns Arca lui Noe.
Rabdă azi și rabdă mâini
să nu cazi, mai dă din mâini
dă din mâini, dă din picioare
dă la câini tot ce te doare.
Vin, se urcă, ne mănâncă
nu cotează vrem-nu vrem
să crească iarba din stâncă
din dragoste și blestem.
Rabdă azi și rabdă mâini
să nu cazi, mai dă din mâini
dă din mâini, dă din picioare
dă la câini tot ce te doare.
Doamne, unde-i Țara Ta
unde-i pacea și aleanul
Te-am ruga, Mări, ruga
hai să ne trezim la anul.
C-am răbdat și azi și mâini
să nu cad, am dat din mâini
și din mâini și din picioare
dar nu vi-i rușine oare.
Costel Zăgan, ODE GINGAŞE