Era ca un anunţ, o prevestire
A unei zile-n care vei afla
Ce aşteptai, iar noaptea-ţi da de ştire
Că venea.

Şi a venit: un fum prin întuneric..
Părea lumină, însă nu era
Decât un drum misterios, himeric,
Ce-atrăgea.

Ai mers pe el un timp, ai dispărut
În umbra lui, pe noile-ţi poteci,
Lăsând în urmă lacrimi ce-au crezut
Că n-ai să pleci.

E noapte iar şi Luna s-a ascuns,
E, parcă, -acelaşi, de atunci, tablou..
Te-aştept, din fum şi-al nopţii nepătruns,
Să-mi vii din nou.