restriști

Se condensase tăcereade jur împrejuru-miasemenea unor ziduri de sticlăEra războiși căutam în zadaro ușă a cuvintelorferestrele sparte de un suspinori un țipăt.Acolo unde orb de transparențămă loveam de tăcerede fiecare datăaerulcurgea dureros, un sânge incolorși cicatricele care se vădacumbrăzdând carnea poemuluinu sunt decâtsemnele acelor ceasurigrindina acelor restriști.