Eram urmași de aventuri
ce derulam ca-n filmul mut;
secvențe de-un amor părtaș,
de rupere de legături.
eroi de un divorț trecut
și-un viitor sinucigaș.

Visam maturi cu gând de tineri
să reparăm piese uzate,
ce n-am întreținut, culpabili.
Eram la vârsta înspre-o vineri
din zilele ce-s șapte toate.
iubirii eram irecuperabili.
Și suntem ca și-atunci, la fel
repudiați, din falsitate,
în trup și suflet reînoiți;
avem doar fericirea țel,
nebuni într-o fidelitate.
De drogul vieții amețiți!

Strofa 1 (Drops)
Cu lumina stinsă privesc în oglindă
În timp ce într-o altă lume gândul mi se plimbă
Ce mi se întâmplă compar cu Freddy Krueger
Stau cu capul în glugă pregătit de fugă
La întrebarea „de ce?” răspunsul e un zid rece
Ajung să îmi doresc să mă feresc de orice
Orice aș face nu e bine și plec acasă după
Stau în taxi ca în dubă
Iar trec trecător ca un vânt, știind cine sunt
Știu că sunt un nimeni, dar, totuși, cine sunt?
Cu mersul lent și cu privirea în pământ
Fără să îmi dau seama încep să plâng.

Refren (Feluu)
O iau de la capăt din nou DAR
Tot ce văd în jur e monoton IAR
Calea e luminată doar de un felinar
<>.

Strofa 2 (Makru)
După fiecare ploaie tre’ să iasă și soare
După fiecare lacrimă un zâmbet larg apare
După orice dramă, după orice palmă în viață
Zilele bune vin cu siguranță
Nu trebuie decât s-o iau de la început
Profitând din plin, ignorând ce-a fost în trecut
Nu rămân, e timpul să plec
De vreau să reușesc, trebuie să încerc.

Refren (Feluu)

Strofa 3 (Scanteie)
Poveri în trup îți săgetează viața
Când izvor de lacrimi poate să-ți curețe fața
Esențe de viclenie par să te cuprindă
Și-ți ia ultimul bob de nisip din clepsidră
Dar dincolo de bine și de rău
Frămânți totul cu sângele tău
Și inima îți e grea
Cu pumni de fier în mănuși de catifea
Strecoară-te printre stropi
Fără pâine cu vin la ochi
Și ziua decurge după forma norilor
Și totul e codat ca limbajul florilor
„E pur și move” dar doar cu sacrificiu
Aici visul e cel mai periculos viciu.

Refren (Feluu)