Ștefan Octavian Iosif – Răzlețe

I.De ce sunt trist, mă-ntrebi? O, iartă, iartă!Nu pot să-ţi spun… La ce ţi-aş spune ţie?De ce să-ntunec dulcea veselieDin ochii tăi cu jalea mea deşartă?.Tu eşti un crin ce creşte pe câmpieŞi poţi să stai de strajă-n rai, la poartă.Pe mine însă un blestem mă poartăCa pe o frunză dusă-n vijelie..De aceea lasă clipele … Citește mai mult