STROFA II.
Ai grijă pe ce pui preț, e-o lume materială,
Fericirea după care alergi poate că nu-i reală
Asta e războiul rece, așteaptă-te la friguri
C-ai atâția prieteni, dar ești totuși atât de singur.
Tu-mi arăți bani, eu ți-arat fețe fericite
Care n-au purtat vreodată brand-uri renumite.
Tu-mi arăți caviar, eu o ciorbă săracă,
Da’ făcută-n așa fel încât n-are cum să nu-ți placă.
Deci n-mi vorbi de bani, și mai ales nu tu,
Când știi prea bine că te-au făcut să-ți vinzi sufletu’.
Ești doar în trecere pe-aici în caz că n-ai aflat,
Vei vrea să te-ntorci să ne spui cum e de fapt.
Așa-i cu banii, când sunt prea mulți strică,
Acum iei totu-n râs chiar dacă demult ți-era frică.
Nu mai ai temeri, nici o problemă,
Stai liniștit că cineva de sus e pus în tema.

STROFA III.
Ce numiți evoluție? Îndobitocirea-n masă.
Priviți-vă copiii panicați nu ies din casă.
Viața-i frumoasă, ești părinte spune-le,
Că există mult mai multe-n lume decât www.
Prins în tastatură e în lumea lui,
Da’ când va eșua în lumea reală, ce-o să-i spui?
Luați teoriile conspirative drept glume,
Da’ nu vedeți că vă-nmulțiți ca să creșteți legume, pe bune?
E pe bune, iar dacă nu e, mi-asum
Că-s prea tânăr și-am văzut mult prea multe până acum.
Voi n-ați văzut nimic sau de ce nu v-aud vorbind?
Clar. Ochiul a tot-văzător v-a surprins dormind.
E un puzzle mizerabil, piesele-s puse toate,
Sunt liber, eu mi-am găsit colțul de puritate.
Gândește-te la cine ești și ce vrei să devii,
Că vrei să lupți, da’ ești deja înfrânt fără să știi… PROSTULE.
și știi… de fapt e un război între ideologii.
MARTIN ANDREI