rade euridice

E o caretăCât o casă, dar pe altă planetă.E careta unor principeseNecunoscute, dar aleseDe-un, urcat la spate, pajDe ceară. N-are atelaj,N-are cai, e o ruină.Dar înăuntru e o lumină,Iar afară: noapte cu diamante.Înăuntru: tapiserii cu vechi rozuri vivante,Adică retractându-se la orice atingere,Devenind viori și începând să sângereFără rost, în niște recipienți lunguiețiÎnșirați lângă pereți.În caretă,Printre … Citește mai mult