preistorie

Dihania dezgustătoare, precum un ciclop caraghios,închide calea grațioasei turme.Opt glume proaste îi țin de podoabe, divizându-i nebunia.Cu pioșenie Dihania prăjește ceva-n văzduhul rustic.Șoldurile-i lăbărțate și revărsătoare o dor, gătindu-sede-a se despovăra.De la copite la colții săi fără rost, o-nvăluie duhoarea.Astfel mi se-arată în friza din Lascaux, mamă fantasticdeghizată,Înțelepciunea cu ochii plini de lacrimi.din grupajul „Lascaux” … Citește mai mult