post mortem – Versuri.pro

Pars Atra - Post-Mortem

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Noaptea e mai deasă, întunericul crescând
În rest picături. Rezist peste pământ când
Fulgerul dă câte-o secundă de lumină
Tunetul anunță coșmarul ce-o să vină.
Frunze moarte înecate în noroaie și pare
Că vântul o să doboare plăcile funerare.
Cărări desfundate, erodate de șuvoaie
Oseminte deshumate… de către ploaie
Coroanele de flori răscolite de vânt,
Foșnesc lângă lumânări topite demult,
Flori de mucegai pe crucile de piatră
Miros de putrefacție și-o senzație ciudată
Ma cuprinde când aud urlete de câini turbați
De pretutindeni.
Și la lumina Lunii vad pe gât un genotaf,
Câte-un epitaf celebru
Ma aud fredonând în gând marșul funebru…
Umbra morții se simte, printre morminte
Țipete razbat dintre suflete de cripte
Sufletul mi se ridica precum un nor de abur
Larvele și viermii îmi devorează cadavrul..
Refren: [x2].
Cadavrul mi-a rămas îngropat în pământ
Nu știu cum se face, da’ ma ridic din mormânt
E ora 12 noaptea și plouă mărunt
Printre alte umbre ma vad levitând..
Nu știu cum de e posibil da’ ma-ntorc de la groapa
Levitând pe străzile inundate de apă
Aud șuierând vântul isteric
Siluete de fum se expun din întuneric
Miroase a ploaie, copacii își îndoaie crengile
Eu vad umbrele din ce în ce mai agitate și umblă toate,
Neputând să-și găsească liniștea nici măcar de dincolo de moarte.
Și constat că ele nu dorm, n-au somn în nicio noapte
Și ma sperie gândul că aș putea fii ca ele
Ca vor deveni aievea coșmarurile mele..
Se pare că asta o să devina rutina
Niciodată n-o s-am parte.. de odihnă.
Destinul mi-e potrivnic și nu-nțeleg cum
Pot să fac să-l opresc, să ma-ntorc din drum.
Refren: [x2].
Cadavrul mi-a rămas îngropat în pământ
Nu știu cum se face, da’ ma ridic din mormânt
E ora 12 noaptea și plouă mărunt
Printre alte umbre ma vad levitând..

Efecte Secundare - Post Mortem

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Știu că lumea e prea mică pentru noi
Aș vrea să te pot lăsa să zbori
E prea mică pentru amândoi
Am să plec să te pot lăsa
Să respire ce-a fost
Totul e clar, nimic nu-i fără rost
Să poți să zâmbești
Și când vezi o umbră să știi că e mai mult
Sunt eu o scrisoare fără grai
Eu cel ce vrea ca tu să stai
Nu mai pot să vreau
Nu mai vreau să te mai am
Voci distructive să am
Sunt în rai!
Știu că lumea e mică pentru noi
Aș vrea să te pot lăsa să zbori
E prea mică pentru amândoi
Am să plec să te pot lăsa
Să respire ce a fost
Totul e clar, nimic nu-i fără rost
Să te las să zâmbești
Și când vezi o umbră să știi că e mai mult
Sunt eu o scrisoare fără grai
Eu cel ce vrea ca tu să stai (bis)

Bagrap - Post Mortem

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Înainte să plec, vreau să-ți zic că nu regret
nimic, Și dacă mâine mor, să știi că n-am pierdut
nimic
că-i bine sau rău, aici la noi e identic
Știu să merg pe cioburi, fiindcă m-am obișnuit.
Scriu aceste rânduri, fiindcă detest ce am devenit
Un monstru, nu mai simt nimic din ce am simțit
Da nu-ncetez, să-i iubesc, pe cei ce m-au iubit
Chiar dacă le-am devenit, un, antipatic.
Idiot practic, de prea multe ori, i-am rănit
Și bani nu sunt, nici în chipsuri, n-am găsit
Norocos nu sunt, Am dat discuri la toți ratații
Te sun eu curând, sună-l pe Romeo Fantastik.
Și nu uit nimic,
Cu inima la ei, Chiar dacă sunt aici, îi iubesc la nesfârșit
Și după ce-am murit, n-o să uit, unde, cu cine-am copilărit
Sunt cei ce m-au iubit.

Ref:
Și fug,
fug, fug, fug ca un disperat, că sunt disperat
s-ajung,
s-ajung jung jung
în lumea mea, în lumea mea
Și fug
Fug fug fug ca un disperat, eu sunt disperat
s-ajung,
s-ajung jung jung
în lumea mea, departe de asta fug.

Că-i trist, că m-a uitat Dumnezeu, ba nu eu
am uitat de el, dar Mi-am amintit când mi-a fost greu
Am un caracter morbid, slab,
Și e greu
să mă schimb pun, leu peste leu, da nu-mi iese un leu.
Cei ce m-au uitat, i-am uitat uitat și eu nu vreau să aud
nimic, Sunt prea dificil, prea prost, prea mic
în ochii lor, dar nu-i nimic, Ce vine, pleacă rapid
și mi-aș dorii să spun că pe mine nu mă fac banii.
duc pe brânci, sper ca mâine-ei altfel da-u trecut
ani buni,
și nimic nu-i mai bun, totu-i praf și scrum
ia-mă Doamne dacă vrei acum, Daca nu
Oricum,
Am un gând, și-l spun, Îl duc departe Pe drum.
Am un vis, scris, în destin, m-am aprins, și-s aprig
nu mă stingi, mă reaprind, nu mă strici, că-s acid
Îmi iubesc prietenii, îmi iubesc familia, nu-mi pasă
de alții,
spune ce vrei tu, doar sunt aberații!!