Salvatore Quasimodo – Râde Coțofana Neagră Prin Portocali

E poate un semn adevărat al vieţii:copii în jurul meu dansează cu uşoaremişcări de cap un jocde cadenţe şi de glasuri de-a lungul pajiştiibisericii. Pietate a serii, umbreaprinse iar pe iarba atât de verde,nespus de frumoase în focul lunii!Acolo memoria vă îngăduie un scurt somn;acum, treziţi-vă. Iată, scârţâie puţulpentru prima maree. Aceasta-i ora:ce nu mai … Citește mai mult

Rafael Alberti – Blestemata

Tot cernită, -n veci de negruîntre patru ziduri, moartă,și c-un văl întins pe față.– Să nu treci pe poarta ei,să nu-i pui picioru-n casă!.Sunt lămâi și portocalila-ndemână, lângă ziduri,umbră proaspătă-n grădina-i.– Niciodată, ochii mei,crengile să nu le-atingeți!

Federico Garcia Lorca – Mic Cântec Sevillian

Peste portocalizorii se iveau.Albine de aurmierea cătau.Unde o fimierea?.În floarea albastrăeste, Isabel.În floarea aceluirozmarin stingher.(Pentru maurșa mică de aur.Șa de-alamă puipentru soața lui.).Peste portocali zoriise iveau.