poemul ecluzei

Pământ, te scurm!Şi piatra ți-o sfarm cu târnăcopul.În truda-mi, cad şi mă târâi; lovit cu piciorul,Bătut şi scuipat, păgânii mă-njură.Şi eu înfrunt senin privirea lor, blestemulŞi orice lovitură.Pământ, te scurm!În orice zi. Şi noaptea, în ploaie şi vânt,Prin gheața-mi ruptă şi udă, răceala apei în oase o simt.Mâna mea-i roasă, în ochi e amurg,Pe frunte, … Citește mai mult