piano – Versuri.pro

Alexandru Macedonski - Orchestrare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Superbe note din pian
Ca o fanfară se revarsă.
Ah! arsă, inima mi-e arsă
De soare etiopian.
De pe viori fiori încet
Prin aer torc mătase fină.
Ah! plină, inima mi-e plină
De-o suferinţă de poet.
Dar cobza sună înfocat;
Divini ţigani cu ochii galbeni,
Cântaţi, căci încă mai am galbeni
Să uit ce încă n-am uitat.

Vera Pavlova - La Pian: Spatele Meu În Lume

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

La pian: spatele meu în lume. / La pian: în spatele unui zid înalt. / ... →

Clue feat Reiki - Pianista Mută

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mișcă ușa-n balamale când sufletul își deschide,
sala asta mare este clasă când se-nchide.
Oglinda și pianul de la manos moștenite,
plus ureche muzicală, corzi vocale putrezite.
Parul peste umeri, oarecum fără folos,
fiindcă în oglinda prăfuită ea vede-un chip hidos.
Desface nasturi-n jos, își atinge sânii timidă,
cu unghiile în carne varsă nervii pe oglindă.
Îngrețoșată vrea pesemne să se-nchidă,
de pe cerul de eczeme vrea să pice, să se stingă,
să se-înece, să devină o stea de mare într-un abis,
unde fiare suferinde își spală sângele c-un vis.
Gândul e trist și continuă să o sece,
trage scaunul aproape, doar pianul o înțelege.
Degetul ei subțire îi atinge prima clapă rece,
vrea să cânte, vrea să țipe, poate-o trece.
Descarcă-mi chipul și sufletul pustiu,
eu te iubesc pentru ceea ce ești și pentru
ce m-ai făcut să fiu alături
de tine-n zori de zi,
când ari sore te cheamă să revii.
Degetele ei albe mângâie claviatură,
dragostea, căldura lasă-n clape toată ura.
Simte că a întrecut măsura cu sufletul pe tavă,
fiecare notă gravă îi umple inima bolnavă.
Muzica e vie, o atinge, o sărută,
și camera asta îi seamănă, toată goală și tăcută.
Își mută mâinile pierdută către granița acută,
dar podeaua și pereții o ascultă.
Fata mută naște crud doar din game minore,
simte trupul atacat cu arme magice sonore.
Chipu-i înseninat acum și muzica valsează,
căci cântecul e frumos și nicio notă nu falsează,
ci dansează cu pași mărunți ca de mireasă,
șterge praful de pe oglinda ce o privește acum geloasă,
cerul de safir cu stelele din inima ei frumoasă,
pentru publicul în delir, deși cortina e încă trasă.
Descarcă-mi chipul și sufletul pustiu,
eu te iubesc pentru ceea ce ești și pentru
ce m-ai făcut să fiu alături
de tine-n zori de zi,
când ari sore te cheamă să revii.

Traian Demetrescu - Clavirul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cânta încet din Weber: „gândirile din urmă”,
Poema unui geniu ce-apune maiestos,
Adio-al unui suflet artistic, ce se curmă
Pe-o tristă armonie cu sunet dureros!.
Şi degetele-i albe pe clapele sonore
Se-nmlădiau alene, în ochii mei privind;
Erau în miez de noapte târzii şi tainici ore..
Parcă simţeam pe Weber lângă clavir murind!..
Tăcuse deodată, şi fruntea ei curată
Alăturea de mine se rezemă uşor,
De gura-i voluptoasă, c-o patimă-nfocată,.
M-apropiai atuncea sfios, tremurător!
Şi ne-am robit iubirei, în fericire-adâncă..
Dar nu ştiu cum.. clavirul părea că plânge încă!

George Bacovia - Piano

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Piano.
Și iar toate-s triste.
Și azi ca și ieri –
Potop de dureri.
Și visul apune
În negrul destin..
Și vremuri mai bune
Nu vin, nu mai vin,
Și nici mângâieri..
Și iar toate-s triste,
Și azi ca și ieri..

George Bacovia - Nevroză

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Nevroză.
Afară ninge prăpădind,
Iubita cântă la clavir,
Și târgul stă întunecat,
De parcă ninge-n cimitir.
Iubita cântă-un marș funebru,
iar eu nedumerit mă mir:
De ce să cânte-un marș funebru…
Și ninge ca-ntr-un cimitir.
Ea plânge și-a căzut pe clape,
Și geme greu ca în delir…
În dezacord clavirul moare,
Și ninge ca-ntr-un cimitir.
Și plâng și eu și tremurând
Pe umeri pletele-i resfir…
Afară târgul stă pustiu,
Și ninge ca-ntr-un cimitir.

George Bacovia - Deși Nimic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cât sufeream
Iubind
Chipul tău.
Și, poate, te gândeai
La mine.
Deși nimic
Cum larme
De piano
Ca ploaia,
Sau violina țipând
Ca pentru momite
Deși nimic
Apoi, fanfara pentru trai,
Și convorbiri savante

Ne-Yo - Piano (Română)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Cineva să mă îndrume pe drumul cel bun
Să-mi spună unde este o parte de cunoaștere
Am să înnebunesc.
Luptător în armură strălucitoare din depărtare
Vede diavolul amenințându-mi viața
De ce nu mă salvează?
La naiba, tot ce vreau e cineva care
Să observe că șchiopătez și să-mi dea o mână de ajutor
Ei zic:
‘Fiecare are nevoie de cineva care să-l înțeleagă’
Păi, la naiba, asta mă include și pe mine..
Și tot ce vreau e cineva să fie acolo pentru mine
Cineva căruia să-i pese cu adevărat
Dar eu doar visez
E ca și cum aș țipa în gol.
Chiar dacă sunt total înconjurat
Mă simt de parcă sunt doar eu
Faci asta pentru că mă iubești?
Nu pentru că vrei ceva în schimb
E așa de nebunesc??
Nebunesc!!
În mijlocul mării de neajutorat
Dar vezi, n-am învățat niciodată să înot
Cineva să mă salveze.
Cineva să mă salveze!!
La naiba, tot ce vreau e cineva care
Să observe că șchiopătez și să-mi dea o mână de ajutor
Ei zic:
‘Fiecare are nevoie de cineva care să-l înțeleagă’
Păi, la naiba, asta mă include și pe mine..
Și tot ce vreau e cineva să fie acolo pentru mine
Cineva căruia să-i pese cu adevărat
Dar eu doar visez
E ca și cum aș țipa în gol.
Cineva să mă prindă atunci când cad
Cineva să mă ajute să trec peste toate
Cineva în care să am încredere
Spune-mi dacă cer prea mult..
Tot ce vreau e cineva care
Să observe că șchiopătez și să-mi dea o mână de ajutor
Ei zic:
‘Fiecare are nevoie de cineva care să-l înțeleagă’
Păi, la naiba, asta mă include și pe mine.
Și tot ce vrea e cineva care să fie acolo pentru mine
Cineva căruia să-i pese cu adevărat
Dar eu doar visez
E ca și cum aș țipa în gol.
Chiar dacă sunt total înconjurat
Țipând în gol
Mă simt de parcă sunt aici doar eu
Țipând în gol!