Radu Gyr – Penitenciar
Ciorba pute-a mormânt. Uneori, un chip de madonăplutește în zeama din blid.Gardienii bombănesc, înjură, ordonă,crește umbra Domnului ”Prim” proiectată pe zid.Speriați de tăceri, trec sfioși condamnații,ochii aleargă pe jos după mucuri fumateși după-o coajă uscată de libertate.Pașii lor nu se aud, calcă prin spații.Lin traversează nemărginirea,schioapătă-ncet, urmăriți de gardianul severparcă de glezne trag amintirea,sau, poate, … Citește mai mult