pastorita – Versuri.pro

Magda Isanos - Cântarea Păstoriței

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dac-aş fi fost un lan m-ai fi cosit
De dimineaţă până-n asfinţit,
Şi-n mers domol de care m-ai fi dus
Să mă presari în ieslea lui Isus.
Sau măr dac-aş fi fost mă culegeai
Să muşti din mine ca demult în rai,
Şi cât de fericit aş fi-nflorit
Deasupra casei unde-ai adormit!
Mă tot gândesc ce-aş fi putut să fiu
Ca paşii cei mai tainici să ţi-i ştiu,
Şi-n ceasurile vieţii mele, toate,
Tu să m-atingi cu mâinile bogate.
Dar orişicum de-un lucru-s bucuroasă:
Voi fi pământ şi ţie-ţi voi fi casă,
Şi cea din urmă dezmierdată gazdă
Când vei veni pe braţul meu de brazdă.

Johann Wolfgang Von Goethe - Vioreaua

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

O viorea pe câmp creștea,
Umil, căci nimeni n-o știa,
O fermecată viorea.
O păstoriță că veni,
Cu pas ușor sălta, zâmbind,
Aproape, mai aproape,
Pe pajiște cântând.
Gândit-a floarea: M-aș mândri
Podoabă firii dac-aș fi
O clipă, doar o clipă;
Cât m-ar culege fata dragă
Și la piept m-ar strânge-ntreagă!
Atâta doar, atât,
Cât un gând, cât o clipită!
Copila însă, vai!
Trecu Și floarea, biata, n-o văzu;
Strivită-i blânda viorea,
Cu zâmbet a pierit ușor;
Dacă mor, ah! Dacă mor,
Prin ea, prin ea,
La picioarele ei mor!

Johann Wolfgang Von Goethe - Mofturoasa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Limpezită-n zori de vară,
S-a-ndemnat la drum cântând
Păstorița mea sprintară,
Lânuri auzeai sunând,
Iar la la! Le ralla!.

Tirsis pentru o guriță
Trei mioare vru să-i dea;
Cumpăni șiret gropiță,
Dar de râs și cânt i-ardea,
Iar la la! Le ralla!.

Unu-i împleti cunună,
Altul inima și-a smuls;
Inimi, oi și flori sunt una,
Căci ea șăguia mai mult,
Doar la la, le ralla!

George Coșbuc - Pastorița

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Umbre mari răsar pe cale,
Ziua moare după culmi;
De pe coastă, pe sub ulmi,
Se coboară mieii-n vale.
Obosit și blând popor!
Și cântând, pășește-agale
O copilă-n urma lor.
Noapte bună, soare sfânt,
Până mâine! Noapte bună!
Mâine iar vom fi-mpreună,
Tu să râzi și eu să cânt.
Mâine până-n zori te scoală,
Adă flori de-argint în poală
Și le-așterne pe pământ!.
Și, murind, întinerește
Soarele de dragul ei,
Și-o cunună de scântei
El prin păr i le-mpletește:
Mâine dacă n-oi veni,
Păru-n apă ți-l privește,
Dor de mine de-ți va fi!.
Și-i va fi de soare dor!
Mâine blonda pastorița,
Despletind a ei cosița
Toată ziua la izvor,
Va privi cu drag la plete
Pline de-aur ce i-l dete
Soarele ascuns sub nor.