Vasile Carlova – Păstorul Întristat
Un păstor tânăr, frumos la față,Plin de mâhnire cu glas duiosCânta din fluier jos pe verdeață,Sub umbră deasă de pom stufos.De multe versuri spuse cu jaleUimite toate stau împrejur:Râul oprise apa din cale,Vântul tăcuse din lin murmur.Cât colo turme de oi frumoaseSe răspândise pe livejuniȘi ascultându-l iarba uitase,Pătrunse toate de mila lui.Câinele numai mai cu … Citește mai mult