Refren:
Am văzut părinți,
Tot mai oropsiți,
Plângând fiecare,
Zilele amare.

Eu n-am mai răbdat,
Și i-am întrebat,
Ce povară grea,
Le-a-ntristat viața.

Cu lacrimi fierbinți,
Sărmanii părinți,
Mâinile-și trăgeau,
Cu foc îmi spunea.

Refren:
Am crescut copiii,
Până într-o zi,
Când s-au însurat,
Neveste și-au luat.

Le-am fost grea povară,
Și ne-au dat afară,
Ca pe niște câini,
Of, părinți bătrâni.

Cu drag i-am crescut,
Dar ei n-au știut,
Să ne răsplătească,
Grija părintească.

Refren:
În loc să ne dea,
Toată dragostea,
Ei ne-au și uitat,
Doamne, ce păcat.

Noi îi așteptăm,
Că știm să iertăm,
Și orice-ar fi,
Ei rămân copii.

De-ar de iar vedea,
Cu foc le-ar striga,
Cu ce v-am greșit,
De ne-ați părăsit.

Refren:
În zadar priveau,
Ochii ridicau,
Și la cerul sfânt,
Se rugau plângând.

Chiar de-i dorul greu,
Bun e Dumnezeu,
El dă mângâierea,
Cu toată puterea.

Și tot el plătește,
Celui ce greșește,
Voi copii să știți,
Când aveți părinți.

Lângă ei să fiți,
Să nu-i părăsiți,
Că la judecată,
Dumnezeu nu iartă.