Parangul

Radu Gyr – Pandurul

de

Parângule, măi, căpitan de brume,pandur cu ipingeaua lunii-n spate,mă mai cunoști? Vin dintr-un fund de lume,din mlaștina fântânii blestemate. Dă-mi jnepii negri: leac amar să-mi fie,dă-mi iezărul: genunchii să-mi sărute,burhaiele să-mi lingă rana vie,scobită de satâre arnăute. Iar ulii tăi albaștri rotogoalesă-mi scrie peste sângele fierbinte..Și-acum mai vin, doinind pe Jii, la vale,pădurile proptindu-se în … Citește mai mult

Radu Gyr – Parângul

de

Zborul sur de vultur și de gaieDă târcoale numai prin zănoage.Muchiile – linse de burhaie –duc pe ceafă bolțile oloage.Silexul și-a-ntins grumajii țepeni,pândă încordată peste zile.Spâni, fără tuleie verzi de jnepeni,tac pereții asprelor coștile.Stânci și râpe, muchii și gurguie,aprige și neclintite-s toate,dintre gresii niciun duh nu suie,nici zvâcnet în eternitate.Dincolo de geamăt și de viață,piscul … Citește mai mult