Tudor Arghezi – Ogor Pustiu
Ogor pustiu și neumblat.S-a tot risipit, s-a tot adunat.Luna-i într-un coș de vatră vecheȘi soarele-aninat de o ureche,Cofă de lut, atârnă de-o prăjină,Mânjit cu zmalțuri ce-ar fi fost lumină.Uscate stele, pe coceni și ostrețe,Încep de slăvi și cer să se dezvețe.Buruieni de scamă și otreapă.Muntele-i strâmb.Țarina crapă. Cenușă, funingini și zgură.Mucegai și malură.Un sobor de … Citește mai mult